Wp/igl/Lawrence Onoja

From Wikimedia Incubator
< Wp‎ | igl
Wp > igl > Lawrence Onoja


Lawrence Anebi Onoja (ku ma bi efu ọdọ 1948) chi agboji ami ẹnẹ ọda Plateau, Nigeria kwefu ọdọ 1986 tefu ochu ẹkẹbie efu ọdọ 1988 mañyi Katsina State gbogbo tefu ochu ẹkẹgweji efu ọdọ 1989 ẹgba ki ẹnẹ ọda General Ibrahim Babangida ch'agboji Nijiria.[1][2] Ta ki chi Principal Staff Officer ñwi General Sani Abacha, ta kuma mu todu ku ma ka ki ni edu abo ku ma mọ la coup. I tanẹ kwoji ukọlọ kpai ọlañwu efu ọdọ 1998, kpai ẹgba ki democracy dabi wa efu ochu ẹkẹlu efu ọdọ 1999 kpai ẹgba ki Nigerian Fourth Republic tefu uja-ibe .[3]

Ọlayi

Onoja ma fu bi ọjọ ẹkẹgwa efu ochu ẹkẹjọ efu ọdọ 1948 yi Idekpa Okpiko, Ohimini local government efu ewo Benue State ki kwefu abo Idoma.[4] I ch'ukọchẹ yi St. Francis College, Otukpo taki lo ti Government College yi Lafia, Nasarawa State (efu ọdọ 1962 tefu ọdọ 1966).I tefu ukọlọ ami ẹnẹ ọda efu ọdọ 1966 yi uña cadet officer.[5]

Onoja lo t'uñyi ukọchẹ Nigerian Defence Academy, Kaduna kpai Mons Officer Cadet School, Aldershot, England. Ma fu Onoja lo ñyanẹ efu Nigerian Army efu ochu ẹkẹgwa efu ọdọ 1968. Alu ki defu ami ẹnẹ ọda lẹ, Onoja lo ti Cameron University, Oklahoma kpai Oklahoma State University, taki gb'ọtakada degree yi political science. Anubi lẹ i ñwọ gb'ọtakada M.Sc. yi political science kwi University of Jos, kpai PhD efu International Law and Diplomacy kwi University of Jos.[3]

[6]

Onoja gwọyu uña wewe, oka efu ma chi Defence Adviser yi Nigerian Embassy efu ewo Cairo, Egypt.[3] Onoja chi Principal Staff Officer ñwi General Ibrahim Babangida kwobi taku ma du uña military governor yi Plateau State ñwu efu ochu ẹkẹbie efu ọdọ 1988..[7]

Agboji am'ajimi

Alu ki chi agboji Plateau State, efu uja ki dẹ agbagba ami agbọla ọjọ kpai ami Akpa, Onoja (ki chagbọla-ọjọ) ka ki ni ugbo do ku magwọjọ ku ma fu gwulọ banẹma.[8] Efu ochu ẹkẹlẹ efu ọdọ 1988 ma jẹ ñwu ki fu University of Jos re dago todu k'amọma uñyi ukọchẹ lẹ na du akañya ñwu.[9]

Alu ki du ña agboji am'ajimi yi Katsina State lẹ Onoja chẹnẹ ku ma mọ lefu ọkpapa.[10] [11]

Ukọlọ ki che anubi

Anubi ki kwuña agboji Katsina, ma mu Onoja du dago uña agboji Faculty Joint Studies efu Command and Staff College, Jaji, taki efu ọdọ 1991 i mu di principal officer ñwi Chief of Defence Staff kpai Minister of Defence.[12] Ma mu du dago uña General Officer Commanding 3rd Armoured Division efu Nigerian Army, Jos, kpai General Staff Officer ẹgba ki General Sani Abacha ch'agboji.[13] Efu ọdọ 1998 ma fu mu todu ku ma ka kini i dufu abo ku ma du Abacha tanẹ kwoji ede, ama ma mu du tanẹ alu ku ma li ka kini ọwọ wu chẹ fẹ .[10]

Onoja tanẹ kwoji ukọlọ am'ajimi efu ọdọ 1998 yi uña Major General.[13] Efu ọdọ 2003 i chẹnẹ ka efu abo board yi Federal Airports Authority efu Nijiria.[13] Onoja chẹnẹ ki dago uña Governor efu ọdọ 2003 yi Benue State efu ujọ abo United Nigeria Peoples Party (UNPP).[13] I dago ki juja kpai David Mark ki doji ede iko lẹ efu ujọ abo People's Democratic Party (PDP) yi efu ujọma ki chi Senator yi Benue South efu ochu ẹkẹgweji efu ọdọ 2006.[14] Efu uja ẹgbiti lẹ, Onoja du ọwọ t'ọtakada inabali ki dama kpai agboji kubi George Akume.[15] uja lẹ mẹru ọlana, kpai Mark ki nẹ amonẹ 1,719 mañyi Onoja amonẹ 1,605.[16] Alu ki Mark ma nẹ 2/3 uwewe amonẹ ki PDP tenen, Onoja mu oyi lẹ du.[17]

Efu ọdọ 2009, President Umaru Yar'Adua mu Onoja du uña agboji National Institute for Sports.[18] Efu ọdọ 2009, abo Idekpa Community yi Ohimini local government area efu Benue State mu ojima du ñwu Onoja kpai odu ojima ku ma dọ Ooyame K’Idekpa, baki "Achiever Par Excellence". Ma la du ibe ñwu ki dago uñwa Senate efu ọdọ 2011.[10]

References

  1. "Nigerian States". WorldStatesmen. Retrieved 2010-05-20. 
  2. "Government". Katsina State Government. 2016-03-14. Retrieved 2023-06-11. 
  3. 3.0 3.1 3.2 Madaki O. Ameh (2003-01-09). "Lawrence Onoja: The Force for Positive Change In Benue State". ThisDay. Archived from the original on 2003-11-04. Retrieved 2010-05-20.  Unknown parameter |url-status= ignored (help)
  4. "Maj. Gen. Onoja: A Standing patriot at 69 - By: Webmaster | Dailytrust". dailytrust.com (in English). Retrieved 2022-03-18. 
  5. "At 61, a senatorial challenge for Lawrence Onoja". Daily Trust. 18 August 2009. Archived from the original on 12 August 2013. Retrieved 2010-05-20.  Unknown parameter |url-status= ignored (help)
  6. Africa research bulletin: Political series, Volume 23, Issues 1-11. Africa Research Ltd. 1986. p. 8187. 
  7. Africa research bulletin: Political series, Volume 23, Issues 1-11. Africa Research Ltd. 1986. p. 8187. 
  8. Jan Harm Boer (2004). Muslims: why the violence?. Essence Pub. p. 30. ISBN 1-55306-719-3. 
  9. Akpenpuun Dzurgba (2006). Prevention and management of conflict. Loud Books. p. 70. ISBN 978-37619-7-8. 
  10. 10.0 10.1 10.2 "At 61, a senatorial challenge for Lawrence Onoja". Daily Trust. 18 August 2009. Archived from the original on 12 August 2013. Retrieved 2010-05-20.  Unknown parameter |url-status= ignored (help)
  11. The national register: Nigeria's record of events. Tycoon Newspapers Ltd. 1989. p. 27. 
  12. West Africa. West Africa Pub. Co., ltd. 1991. p. 151. 
  13. 13.0 13.1 13.2 13.3 Madaki O. Ameh (2003-01-09). "Lawrence Onoja: The Force for Positive Change In Benue State". ThisDay. Archived from the original on 2003-11-04. Retrieved 2010-05-20.  Unknown parameter |url-status= ignored (help)
  14. Anza Philips (June 4, 2007). "Casualties of April Elections". Newswatch. Archived from the original on June 30, 2007. Retrieved 2010-05-20.  Unknown parameter |url-status= ignored (help)
  15. Simeon Nwakaudu and Isa Abdulsalami (July 22, 2008). "Idoma leaders close ranks for Mark, set fresh agenda". Nigeria Daily News. Retrieved 2010-05-20. 
  16. Terna Doki (14 March 2010). "Mark And Benue South Senatorial Race". Daily Independent. Retrieved 2010-05-20. 
  17. Uja Emmanuel (2010-01-06). "Benue Generals, politicians jostle for senatorial seats". the Nation. Archived from the original on 2012-03-12. Retrieved 2010-05-20. 
  18. Ihuoma Chiedozie (10 Apr 2009). "Yar’Adua okays governing boards for agencies, others". The Punch. Retrieved 2010-05-20. [مردہ ربط]