Jump to content

Wp/tuo/Wã'rôpĩ

From Wikimedia Incubator
< Wp | tuo
Wp > tuo > Wã'rôpĩ
Wã’rôpĩ-siî-uhu-butigɨ́ [1]

Wã’rôpĩ

Wã’rôpĩa pɨɨá kura niîma:

Siî-uhu butirã́ dɨpôa poari subirã́ niîma. Poâri niî pe’tisehe yĩirã́, ẽ’kepagá sõ’arã́ niîma. Siî-uhu sõ’arã́ diakɨ̃hɨ́ta dɨpôa meʼrapɨta poâri ya’pirã́ niîkã’ma.

Ãʼrá wãʼrôpĩa yukɨpagɨ́ bu’ipɨ yukɨ̂ dɨpɨri rneTa kasapawá weé wee tĩhárã’, die peó, põʼratíma. Naâ pɨɨárãta põʼratíma. Naâ ba’âma ãhuá, akârã, kasêroa, poreroá, kasa dɨká, wãkî-niʼmarã. Naâ a’mâ ba’ama yukɨrípɨ, tohô niikã́, nukûkãpɨ. Naâ no’ó siharó kãríkãʼma. Boʼreâ mɨhatiatoho dɨporo uú wã’kama. Ɨmɨ́ di’akɨ̃hɨ uumí. Ɨmɨtá niîmi pahigɨ́. Wamɨ̂ sõ’arí terore, upɨ́tɨ uumá. Waîkɨrã wɨɨrã́re, kɨ̃ɨ̂ niîmi pahî yɨʼrɨogɨ. Kɨ̃ɨ̂di’i ba’akã́, ãyuró ɨ’seasehé niî’.[2]

Referências

[edit | edit source]
  1. Ramirez, Henri. 1997. A Fala Tukano dos Ye’pâ-Masa, Tomo II: Dicionário. Manaus: Inspetoria Salesiana Missionária da Amazônia, CEDEM.
  2. Ramirez, Henri & Alfredo Miguel Fontes. 2001. Ye'pâ-Masa Yee Niisehétisehe: A vida dos Ye'pâ-Masa. Manaus: Editora da Universidade do Amazonas. (Biblioteca Digital Curt Nimuendajú, Atribuição 3.0 Não Adaptada (CC BY 3.0))