Wb/co/Pruverbii di Corsica

From Wikimedia Incubator
< Wb‎ | co
Wb > co > Pruverbii di Corsica

I pruverbii di Corsica.

U scopu di issu libru hè di discriva i pruverbii in ogni paesi e cità di Corsica.


A Casalta (d'Ampugnani)[edit | edit source]

"A Casalta bellu paese quandu l'aliva sta appesa. Se l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta"

  • In Afà, Tocca mi a mani, è ti ne va!

Aghjone[edit | edit source]

Aiacciu[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: w:Aiacciu. Si cuntinueghja quà.

Alandu[edit | edit source]

Alata[edit | edit source]

Albertacce[edit | edit source]

Albitreccia[edit | edit source]

Aleria[edit | edit source]

Algaghjola[edit | edit source]

Alistru[edit | edit source]

Altaghjè[edit | edit source]

Altiani[edit | edit source]

Alzitone[edit | edit source]

Ambiegna[edit | edit source]

Ampaza[edit | edit source]

Ampriani[edit | edit source]

Antisanti[edit | edit source]

Appiettu[edit | edit source]

Appiettu, appiettu, carci è pugni à mez'à pettu

Arbiddara[edit | edit source]

Arbiddali

Arburi[edit | edit source]

Aregnu[edit | edit source]

Chì và in Aregnu resta pregna.

Argentella[edit | edit source]

Arghjusta Moricciu[edit | edit source]

Auddè[edit | edit source]

Avapessa[edit | edit source]

Azilonu[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: w:Azilonu

Azzana[edit | edit source]

Bacca[edit | edit source]

Balogna[edit | edit source]

Barbaggiu[edit | edit source]

Barcaghju[edit | edit source]

Barchetta[edit | edit source]

Barrettali[edit | edit source]

Bastelica[edit | edit source]

Bastelicaccia[edit | edit source]

Bastia[edit | edit source]

Bastia, u vechju portu
Bastia, u vechju portu
  • Bastia, Bastia a ch'ùn ha soldi un ci stia
  • Entratu aostu, entratu l'inguernu.

Belgudè[edit | edit source]

Belvidere Campumoru[edit | edit source]

Bigornu[edit | edit source]

Biguglia[edit | edit source]

Bilia[edit | edit source]

Bisinau[edit | edit source]

Bisinchi[edit | edit source]

Bocca Seddie[edit | edit source]

Bucugnà[edit | edit source]

Per u bià è u manghjà ci vole à vene in Bucugnà

Bonifaziu[edit | edit source]

Borgu[edit | edit source]

Brandu[edit | edit source]

Bravone[edit | edit source]

Bustanicu[edit | edit source]

Cagnanu[edit | edit source]

Cala Rossa[edit | edit source]

Calacuccia[edit | edit source]

Calcatoghju[edit | edit source]

Calcatoghju, calcatoghju Poca cena è micc'alloghju

Calenzana[edit | edit source]

Calvi[edit | edit source]

Cambia[edit | edit source]

Campana[edit | edit source]

Campi[edit | edit source]

  • Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu

Campile[edit | edit source]

Campitellu[edit | edit source]

Campu[edit | edit source]

Campumoru[edit | edit source]

Canale di Verde[edit | edit source]

Canari[edit | edit source]

Canavaggia[edit | edit source]

Cannelle[edit | edit source]

Carbini[edit | edit source]

Carbuccia[edit | edit source]

Carchetu rusticu[edit | edit source]

Cardu Torghja[edit | edit source]

Carghjaca[edit | edit source]

Carghjese[edit | edit source]

Carpinetu[edit | edit source]

Carticasi[edit | edit source]

Casabianca[edit | edit source]

Casaglione[edit | edit source]

Casalabriva[edit | edit source]

Casamacciula[edit | edit source]

Casamozza[edit | edit source]

Casanova[edit | edit source]

Casaperta[edit | edit source]

Casatorra[edit | edit source]

Casevecchie[edit | edit source]

Casta[edit | edit source]

Castellare di Casinca[edit | edit source]

Castellare di Mercuriu[edit | edit source]

Castellu di Rostinu[edit | edit source]

Castifau[edit | edit source]

Castiglione[edit | edit source]

Castineta[edit | edit source]

Castirla[edit | edit source]

Cateri[edit | edit source]

Cavru[edit | edit source]

  • Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè.


Centuri[edit | edit source]

Cervione[edit | edit source]

Chisa[edit | edit source]

Chjalza[edit | edit source]

Chjatra[edit | edit source]

Ciamannaccia[edit | edit source]

Coghja[edit | edit source]

Conca[edit | edit source]

Curbara[edit | edit source]

  • Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.

Currà[edit | edit source]

Corscia[edit | edit source]

Corti[edit | edit source]

Costa[edit | edit source]

Coti Chjavari[edit | edit source]

  • A chì l'attempa a perdi.


Cristinacce[edit | edit source]

Croce[edit | edit source]

Crocicchja[edit | edit source]

Cugnoculu Montichji[edit | edit source]

Curzi[edit | edit source]

Cuttoli Corticchjatu[edit | edit source]

U pannu sfinazzatu si tesse in Curtichjatu Cuttoli Corticchjatu paesi di i setti funtani l'omi curruti i donni tutti putani

Cuzzà[edit | edit source]

  • A pratica vinci a grammatica.


Diana[edit | edit source]

Eccica Suaredda[edit | edit source]

Erbaghjolu[edit | edit source]

Erbalunga[edit | edit source]

Erone[edit | edit source]

Evisa[edit | edit source]

"Strada bella ùn hè mai longa"

Farinole[edit | edit source]

Favalellu[edit | edit source]

Favone[edit | edit source]

Felce[edit | edit source]

Felicetu[edit | edit source]

Ficaghja[edit | edit source]

Figari[edit | edit source]

Focichja[edit | edit source]

Folelli[edit | edit source]

Fuzzà[edit | edit source]

Francardu[edit | edit source]

Frassetu[edit | edit source]

Frassetu
Frassetu
  • A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
  • A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi.
  • A casa piglia, a casa rendi.
  • A cavaddu dunatu, un fidià denti.
  • A chì campa n'ha da veda.
  • A chì ci picca ci sta.
  • A chi dormi un piglia pesci.
  • A chì l'attempa a perdi.
  • A chì l'hà in culu l'ha in casa.
  • A chi mori, à chi s'allarga.
  • A chi stanta, à chi scurnochja.
  • A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
  • A chì troppu si cala, u culu vi mostra.
  • A chi un arrisica Un arrùzzica.
  • A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
  • A cumpagnia porta l'omu à a forca.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A forza d'impittà S'impara à marchjà.
  • A ghjara cresci ma a forza manca.
  • A ghjastema si rivolta.
  • A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.
  • A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
  • A lingua ossu un hà e ossu tronca.
  • A machja, ochji un ha ma ochji teni.
  • A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati.
  • A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia.
  • A tola e à lettu Alcunu rispettu.
  • A un bon' cani li si dà un bon ossu.
  • A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
  • A vita hè una affaccata di balconu.
  • A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
  • Accantu u focu, a paglia ci stà mali.
    • Alternative 1* Accantu u focu, a scopa ci stà mali.
    • Alternative 2* Accantu u focu, a stoppa ci stà mali.
  • Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori Canta di rabbia.
  • Aiuta ti, Diu t'aiuta.
  • Alliscia a mamma par avè a figliola.
  • Amori e signuria un vòlini cumpagnia.
  • Ancu a pulgia t'ha a tossa.
  • Ancu l'onori sò castighi.
  • Andendu videndu.
  • Annata d'erba Annata di merda.
  • Aostu seccu Castagna par ogni ceppu.
  • Aprili Desfa purcili. (Variante * ... spigni purcili.)
  • Aqua corri e sangui strigni.
  • Aqua d'aostu Oliu e mostu.
  • Aqua minuta Ghjugni à l'ossu E un hè criduta. Variante * ... ghjugni à i carri
  • Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
  • Casi frà li casi e vigni frà li vigni.
  • Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri.
  • Cavaddu vechju, zecchi e moschi.
  • Chè lu mal' vicinu Un durghi chè quant'è a nevi marzulina.
  • Chì campa spirendu Mori caghendu.
  • Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta.
  • Chì cerca trova.
  • Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
  • Chì di piombu Tomba Di piombu mori.
  • Chì disprezza, compra.
  • Chi muta Muga.
  • Chi nasci Pasci.
  • Chi posa Mal pensa.
  • Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu.
    • Alternative 1* Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chì un invechja Hè pena di vita.
  • Chi va e volta, bon' viaghju faci.
  • Chi va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu.
  • Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani.
  • Ci voli à lacà u fusu À chi n'ha l'usu.
  • Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra.
  • Ciò chi un tomba ingrassa.
  • Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda.
  • Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca.
  • Corciu à chi un ha à nimu.
  • Cosa fatta, loda la !
  • Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
  • Cunsigliu di topa e dannu di farina.
  • Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà.
  • Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa.
  • Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu.
  • Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà.
  • Diu hà fattu eppò farà.
  • Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
  • Fatti di notti, risa di ghjornu.
  • Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
  • Fora u denti Fora a pena.
  • Frivaghju, t'hà setti barretti.
  • Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
  • Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
  • Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
  • Guargualè, Guargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
  • Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
  • Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. [zuccadori = tailleur de pierre]
  • Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu.
  • Hè megliu ghjenti Ca arghjentu.
  • Hè megliu pocu chè micca.
  • I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji.
  • I funi longhi diventani sarpi.
  • I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante * ... Un i cunnosci cà a cuchjara.)
  • I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
  • I parenti Sò i denti.
  • I più beddi peri i màngnani i porchi.
  • I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi.
  • I solda un vènini micca cantendu.
  • In cumpagnia, u frati presi moglia.
  • In ogni lettu, ci hè pulgi.
  • Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi.
  • Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri.
  • Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta.
  • Isciuta vindèmia, appicca a sporta.
  • Làcrima di donna hè funtana di malizia.
  • Laga u buddenti E succorri l'appartenti.
  • L'amori hè cecu.
  • L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi.
  • L'aqua sfonda i ricci.
  • L'aqua va à u mari. (Variante * I vadini vani à u mari.)
  • L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire.
  • Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu.
  • Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.
  • Matrimonii e viduvali So dal celi distinati.
  • Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu.
  • Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
  • Mori più capretti chè capri vechji.
  • Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
  • Mortu u Cristu, spintu u lumu.
  • Innanzi chè micca, maritu vechju.
  • Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori.
  • Natali à u balconu Pasqua à u fuconu.
  • Natali à u ghjocu Pasqua à u focu.
  • Natu a parsona, natu u distinu.
  • Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi.
  • Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu.
  • O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata.
  • Oghji eiu, dumani tù.
  • Ogni cecu piegni i so ochji.
  • Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
  • Ogni tontu t'hà u so filu.
  • Ognunu bii incu a so bocca.
  • Ognunu piegni incu i so ochji.
  • Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
  • Ora vivu ora mortu.
  • Pàghani i chjughi par i maiori.
  • Pani e parnici * Affari di casa un si ni dici.
  • Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu.
  • Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
  • Par un colpu un casca l'àrburi.
  • Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru.
    • Alternative 1* Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
  • Par viaghju s'acconcia a somma.
  • Pastasciuta e macarona Più sò caldi più sò boni.
  • Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
  • Più hè parenti E più ghjentri.
  • Piu pècuri, piu mocci.
  • Più si campa e più si n'impara. (Variante * ... più si ni vedi.)
  • Poni in terra e spera in Diu.
  • Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi.
  • Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura.
  • Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
  • Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
  • Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu.
  • Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
  • Ronchi samirini un còddani in celi.
  • Ropa chi un hè vista, un po essa stimata.
  • Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna.
  • Saccu biotu un pò stà rittu.
  • Saccu pienu un pò piigà.
  • Sameri chi grogna Un ti fà vargogna.
  • Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. (Variante * Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.)
  • Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu.
  • Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi.
  • S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru.
  • Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
  • Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà.
  • Spezza u tempu in San' Bartolu.
  • Sparti ricchezza e torra puvertà.
  • Sproni mei e cavaddu di l'altri.
  • Strada faccencu, a somma s'acconcia.
  • Tal calzu, tal magliolu Tal babbu, tal figliolu.
  • Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza.
  • Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata.
  • Tuttu lacatu hè persu.
  • U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
  • U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
  • U candidatu prummetti piu casgiu chè pani.
  • U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci.
  • U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani.
  • U celi ùn si pò appuntiddà.
  • U discorsu porta l'omu à a forca.
  • U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu.
  • U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu.
  • U megliu oru hè quiddu chi piega.
  • U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
  • U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
  • U piu beddu ceppu, teni lu à maghju.
  • U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante * U boiu...)
  • U Signori dà a ropa à chi un ha denti.
  • U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
  • U Signori dà u fretu sicondu i panni.
  • U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. (Variante * ...Di i beddi donni ni faci u strascinu.)
  • U soli sorti par tutti.
  • U techju un credi u famitu.
  • U troppu bè s'arrivolta.
  • U troppu stroppia.
  • Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli.E deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma.
  • Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori.
  • Un disòrdini Faci un òrdini.
  • Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. Variante * ...chi hè mancatu.)
  • Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita.
  • Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci.
  • Un hè micca tutti i ghjorni festa.
  • Un hè micca sempri festa in Àmpaza.
  • Un si mori chè una volta.
  • Un si po dì "prruci" senza labbri.
  • Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura.
  • Un si po tena i dui pedi in u scarpu.
  • Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
  • Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda.
  • Una donna faci e sfaci una casa.
  • Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
  • Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama.
  • Vistu l'omu Vistu a raghjoni.

Furciolu[edit | edit source]

  • Un chjameti povar'omu A chi t'hà un chjosu in Valgonu. (Furciolu)


Furiani[edit | edit source]

Galeria[edit | edit source]

Gavignanu[edit | edit source]

Ghisonaccia[edit | edit source]

Ghisoni[edit | edit source]

Ghjannucciu[edit | edit source]

  • A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu.
  • A chì t'ha culu, tira peta.
  • A lingua un hà ossa ma i faci rompa.
  • A règula ci sta bè Ancu in casa di u rè.
  • Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Donna, dannu.
  • I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu.
  • Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia.
  • Sè u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi.
  • Tinta quidda panca Dund'un ci posa barba bianca.
  • U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.


Giocatoghju[edit | edit source]

Ghjuvicaccia[edit | edit source]

Girolata[edit | edit source]

Giuncaghju[edit | edit source]

Ghjunchetu[edit | edit source]

Granaccia[edit | edit source]

Grossa[edit | edit source]

Grussetu Prugna[edit | edit source]

Guagnu[edit | edit source]

Isoledda[edit | edit source]

Isula Rossa[edit | edit source]

Isulacciu di Fiumorbu[edit | edit source]

La Porta[edit | edit source]

Laretu di Taddà[edit | edit source]

  • A chi para fritu, para caldu.
  • À chì ùn hà capu, aghi bon' gambi.
  • À chì ùn sà chì arti fà, vochi à caccia o à piscà.
  • À chì ùn si misura ùn dura.
  • A chi va forti, va à la morti.
  • A fami faci escia u lubbu di a tana.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.
  • A pratica vinci a grammatica.
  • A quandu Pasqua, à quandu tasca.
  • A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var* À forza...)
  • A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu.
  • Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni ùn vi ni caccia.
  • Annata d'erba Annata di merda.
  • Aqua d'austu Oliu e mustu.
  • Aqua di luddu Un faci bè à nudda.
  • Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli.
  • Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu.
  • Cavaddu vechju, zicchi e muschi.
  • Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu.
  • Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina.
  • Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntinuu.
  • Cuccu, cuccheddu D'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. E ti docu pinna e calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.
  • U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu.
  • Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà.
  • Fatti di notti, risi di ghjornu.
  • Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu.
  • In bucca chjusa un n'entri musca.
  • In ghjesgia grandi un crepa preti.
  • In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa.
  • Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju.
  • L'omu pruponi E Diu disponi.
  • Maghju, cudaghju.
  • Marzu, catarzu, figliolu di mangnonu. Ti ni sè andatu senza lacà mi un agnonu. - Aprili, lu mè frateddu, presta mi lu prima e lu dui. - Lu prima u tengu da mè. Ti pristaraghju u dui e u trè.
  • Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu.
  • Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu.
  • Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju.
  • Mori più agnedda ca muntona.
  • Mossu la verra Bucia quant'é terra.
  • Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu.
  • O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu.
  • Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.
  • Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
  • Par un nivulu di frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju.
  • Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.
  • Pecura nera e pecura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
  • Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura.
  • Quandu ellu canta lu cuccu Muta pelu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.
  • Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori.
  • Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.
  • Quandu u porcu hè ticchju si volta a trova.
  • Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
  • Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju.
  • U bè di luntanu si ferma par istrada.
  • U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu.
  • Saccu biotu un teni rittu.
  • Saccu pienu un si pò torcia.
  • Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.
  • Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.
  • Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu.
  • Tramuntana, frisca è sana. Pa li vechji ùn hè sana È mancu par i zitelli Chì l'arrusti a so curella. (a curella = a curata)
  • U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
  • U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu.
  • U tichju un credi u famitu.
  • Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta.
  • Un si mori chè una volta.
  • Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu.
  • Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna.

Lavatoghju[edit | edit source]

Lecci[edit | edit source]

Lentu[edit | edit source]

Letia[edit | edit source]

Linguizzetta[edit | edit source]

Livesi[edit | edit source]

Livia[edit | edit source]

  • A chì posa mal' pensa.
  • A bumbara di Livia, a parolla di San Gavinu e u soli di Zonza.

Moltifau[edit | edit source]

Lopigna[edit | edit source]

Loretu di Casinca[edit | edit source]

Lozzi[edit | edit source]

Lucciana[edit | edit source]

Lugu di Nazza[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: http://co.wikipedia.org/wiki/U_Lugu_di_Nazza

Lumiu[edit | edit source]

Macà Croci[edit | edit source]

Macinaghju[edit | edit source]

Mansu[edit | edit source]

Maratu[edit | edit source]

Marignana[edit | edit source]

Marina di Canella[edit | edit source]

Marinca d'Ulmetu[edit | edit source]

Matra[edit | edit source]

Mausoleu[edit | edit source]

Mazzaretu[edit | edit source]

Mazzola[edit | edit source]

Meria[edit | edit source]

Merusaglia[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: w:Merusaglia. Si cuntinueghja quà.

Mignataja[edit | edit source]

Miomu[edit | edit source]

Moita[edit | edit source]

Moline[edit | edit source]

Moltifau[edit | edit source]

Monaccia d'Auddè[edit | edit source]

Monacia d'Orezza[edit | edit source]

Moncale[edit | edit source]

Monte[edit | edit source]

Di u boie,fideghja davanti,di u sumere,fideghja daretu,é di Montisgiani,fideghja ogni latu...

Montegrossu[edit | edit source]

  • Montemaiò, Montecagò, tira e pede à centu chilò.
  • lunghignanu, ne sì ne nò.

Monticellu[edit | edit source]

Moriani Piaghja[edit | edit source]

Morsiglia[edit | edit source]

Morta[edit | edit source]

Mulini[edit | edit source]

Muracciole[edit | edit source]

Muratellu[edit | edit source]

Muratu[edit | edit source]

  • Tempu scuru, puzza l'ugliata.


Murzu[edit | edit source]

Nessa[edit | edit source]

Nocariu[edit | edit source]

Noceta[edit | edit source]

Nonza[edit | edit source]

Noval[edit | edit source]

Novella[edit | edit source]

Ocana[edit | edit source]

Occhjatana[edit | edit source]

Ogliastru[edit | edit source]

Olcani[edit | edit source]

  • I nostri pruverbi so santi è ghjusti.
  • L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue.
  • U duttore pass' e vene, à chì ha u male u si tene.
  • Una lingua si cheta, un populu si more.
  • Olcanesi arubaselle.
  • Ogliastrinchi cipulaghji.

Oletta[edit | edit source]

Olmeta di Capi Corsu[edit | edit source]

Olmeta di Tuda[edit | edit source]

Olmi Cappella[edit | edit source]

Olmiccia[edit | edit source]

Omessa[edit | edit source]

Ortale[edit | edit source]

Ortiporiu[edit | edit source]

Osani[edit | edit source]

Palasca[edit | edit source]

Palavese[edit | edit source]

Palleca[edit | edit source]

Palleca à chì furra à chì nega

Palumbaggia[edit | edit source]

Pancheraccia[edit | edit source]

Parata[edit | edit source]

Partinellu[edit | edit source]

Pastricciola[edit | edit source]

Patrimoniu[edit | edit source]

Pedicorti (di Gaggiu)[edit | edit source]

Pedicroce[edit | edit source]

Pedipartinu[edit | edit source]

Pietralba[edit | edit source]

  • In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.

Petranera[edit | edit source]

Pedigrisgiu[edit | edit source]

Penta di Casinca[edit | edit source]

Pentacquatella[edit | edit source]

Perelli[edit | edit source]

Peru Casevechje[edit | edit source]

Petra di Verde[edit | edit source]

Petracorbara[edit | edit source]

Piana[edit | edit source]

Pianellu[edit | edit source]

Pianiccia[edit | edit source]

Pianottuli Caldareddu[edit | edit source]

Pianu[edit | edit source]

Piazzali[edit | edit source]

Piazzole[edit | edit source]

Pie d'Orezza[edit | edit source]

Pietrapola[edit | edit source]

Pietraserena[edit | edit source]

Pietricaghju[edit | edit source]

Pietrosu[edit | edit source]

Pieve[edit | edit source]

Pigna[edit | edit source]

Pila Canali[edit | edit source]

  • À bocca chjusa, ùn ghjentri mosca.
  • A botta vechja faci u bon' vinu.
  • A chì campa n'hà da veda.
  • À chi dormi ùn piglia pesci.
  • À chì l'hà in culu l'hà in casa.
  • À chi un arrisica ùn arrùzzica.
  • A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.
  • À forza di tirà a corda strappa.
  • A règula ci sta bè ancu in casa di lu rè
  • Aceddu in cabbia ùn canta di cori, ma canta di rabbia
  • Aiuta ti, Diu t'aiutarà.
  • Aprili, Aprili, desfa purcili.
  • Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.
  • Centu casi, centu milla miserii.
  • Chì disprezza compra.
  • Chi posa mal' pensa.
  • Chì un invechja hè pena di vita.
  • Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.
  • Ci vò à mangnà un bacinu di sali par cunnoscia una parsona.
  • Di ciè chè tù senti ùn ni creda micca, di ciè chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.
  • Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia e quidda altra la metti.
  • L'aqua si ni va sempri à u mari.
  • Nè par maghju nè par maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.
  • Più pendi è più rendi.
  • San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.
  • Prima ghjugna, prima tigna.
  • Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.
  • U boiu chi ùn vo bia hè un gattivu zifulà.
  • U celi fattu à pani, s'eddu ùn piovi oghji piovi dumani.
  • U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.
  • U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.
  • U techju ùn credi u famitu.
  • U troppu stroppia.
  • Ùn fà mali chi hè piccatu. Ma ùn fà bè chi hè qhjittatu.
  • Una donna faci è sfaci una casa.

Pinareddu[edit | edit source]

Piobetta[edit | edit source]

Pioghjola[edit | edit source]

Pisciatedda[edit | edit source]

Pitretu-Bicchisgià[edit | edit source]

Pitrusedda[edit | edit source]

Poghju Mezzana[edit | edit source]

Poghju di Nazza[edit | edit source]

Poghju di Venacu[edit | edit source]

Poghju d'Oletta[edit | edit source]

Poghju Marinacciu[edit | edit source]

Polverosu[edit | edit source]

Ponte Leccia[edit | edit source]

Ponte Novu[edit | edit source]

Popolasca[edit | edit source]

Poretta[edit | edit source]

Porettu[edit | edit source]

Porri[edit | edit source]

Un hé ancu notte in Porri

Porti Vecchju[edit | edit source]

Portu[edit | edit source]

Portu Poddu[edit | edit source]

Pratavone[edit | edit source]

Pratu (di Ghjuvellina)[edit | edit source]

Prubià[edit | edit source]

Prunelli (di Casacconi)[edit | edit source]

so cuante i beati paoli di prunelli

Prunelli (di Fiumorbu)[edit | edit source]

Prunete[edit | edit source]

Prunu[edit | edit source]

Puggiale[edit | edit source]

Pughjolu[edit | edit source]

Purtichju[edit | edit source]

Purtigliolu[edit | edit source]

Quasquara[edit | edit source]

Quenza[edit | edit source]

  • A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu.


Querciolu[edit | edit source]

Quercitellu[edit | edit source]

Rapaghju[edit | edit source]

Rapale[edit | edit source]

Rennu[edit | edit source]

Rezza[edit | edit source]

Ribba Gialla[edit | edit source]

Riventosa[edit | edit source]

Roglianu[edit | edit source]

Rosazia[edit | edit source]

Rospigliani[edit | edit source]

Rusiu[edit | edit source]

Rutali[edit | edit source]

Sagona[edit | edit source]

Salice[edit | edit source]

Salicetu[edit | edit source]

Sampolu[edit | edit source]

San Ciprianu[edit | edit source]

San Damianu[edit | edit source]

San Gavinu (d'Ampugnani)[edit | edit source]

San Gavinu (di Carbini)[edit | edit source]

San Gavinu (di Fiumorbu)[edit | edit source]

San Gavinu (di Tenda)[edit | edit source]

San Ghjulianu[edit | edit source]

San Lurenzu[edit | edit source]

  • Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu
  • Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.
  • hé contu a fa un cunventu a morianinchi
  • O signore fate voi chi site u piu supranu é metite u ghjudiziu anch'a quelli ch'un ne hannu
  • Un ti ride micca di u mio dolu chi quandu u meiu he vecchiu u toiu he novu
  • Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.
  • chi di ghjalina nace in terra ruspa
  • U vinu face parlà.
  • Ochju ch'un vede un po ghjudicà.
  • piu pecure piu mocichi
  • astri miraculi a fatu u tonnu
  • pane é pernice affari di casa un si ne dice
  • da Monte Cristu si vede Capraia
  • Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.
  • Hè megliu ricumandassi à Diu chè à i so santi.
  • Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.
  • hé cume magumettu un'ha ne casa ne tettu
  • un'he bella a sporta chi sempre piglia e mai un porta
  • Balaninu untu e finu.
  • so di castineta mi ritirghu
  • so di castineta miru e tiru
  • pidochiu rifattu
  • Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.
  • À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.
  • Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.
  • a chi face duie case in una ci piove
  • Quandu si sente tunà in qualchi locu piove.
  • À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.
  • hé u boie chi tratta u cavallu di curnutu
  • he sgalabatu cume u veneri
  • u tennenu cume a coppa u veneri santu
  • so piu parenti che amighi
  • a chi dorme un piglia pesci
  • Pecura nera pecura bianca à chì more more à chì campa campa.
  • Pecura bianca pecura nera parti a mane e volti a sera.
  • Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.
  • ghjalina ch'un pipa ha pipatu
  • fa a veghja di san gallu
  • fassi vene i fantiglioli
  • a chi a culu peta
  • una manu lava l'altra e tutte duie lavanu a faccia
  • bastia bastia a ch'un ha solu un ci stia
  • fa l'arte di mighelassu manghja beie e anda a spassu
  • Bonghjornu li si dice anch'à un cane.
  • fughje cume u diavule a a croce
  • mortu christu spenti i lumi
  • a cavalu datu un si feghja i denti
  • cusi ch'ella durghi pane biancu e fighi maturi
  • hé bugiardu cume scopa
  • hé falzu cume a liciva
  • O manghja issa minestra O salta issa finestra
  • U signore un paga micca tutti veneri ma quand'ellu paga paga tuttu à tempu.
  • S'ochju un vede core un vole.
  • L'amore hè cume u fume ;ch'accega l'oghjii e un vede lume
  • Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.
  • Donne, fucili e cavalli un cunvene d'imprestà li.
  • Megliu morti chè storti.
  • D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.
  • À l'Avapessa u diavule si cunfessa.
  • Pigna e Curbara tutti sciocchi e una para.
  • Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.
  • Moitinchi cori finti.
  • tantu a tene che a scurtica
  • Furia di mane, asgiu di sera.
  • A matina leone, a sera cuglione.
  • agliu he andatu e cipolla he vultatu
  • hé andatu beccu he turnatu capra
  • Donne, cavalli e noce volenu mane atroce.
  • Ch'un s'aiuta s'annega.
  • À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.
  • va a piglia l'acqua cu u spurtellu
  • Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.
  • Chi vole campa solu piglii a machja.
  • Prima pensa à tè, dopu a l'altri.
  • Chì veghja à a luna dorme à u sole.
  • Un si po dorme e fà a guardia.
  • Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.
  • Cane chì abbaghja un piglia caccia.
  • Chì t'abezza ti sbezza.
  • Chì male fonda male accima.
  • Un hè a brinna ch'empie u fossu.
  • Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.
  • Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.
  • Amore e signuria ùn volenu cumpagnia.
  • Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.
  • Sò e mamme chi facenu e figliole.
  • Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.
  • Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.
  • Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.
  • Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.
  • Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.
  • Serate di ghjennaghju e ghjurnate di maghju.
  • stocafissu e baccala apri a bocca e fa fala
  • Sangue, da e petre un si ne pò caccià.
  • Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.
  • In li paesi soii e vacche vincenu i boi.



--Guaitellajl 13*44, 19 Apr 2005 (UTC)

San Marcu[edit | edit source]

San Martinu (di Lota)[edit | edit source]

San Nicolau[edit | edit source]

San'Fiurenzu[edit | edit source]

Santa Lucia (di Mercuriu)[edit | edit source]

Santa Lucia di Moriani[edit | edit source]

Santa Lucia (di Porti Vechju)[edit | edit source]

Santa Lucia (di Tallà)[edit | edit source]

Santa Maria (di Lota)[edit | edit source]

Santa Maria Figaniedda[edit | edit source]

Santa Maria Poghju[edit | edit source]

Santa Maria Sichè[edit | edit source]

Santa Reparata (di Moriani)[edit | edit source]

Santa Reparata di Balagna[edit | edit source]

  • Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.
  • Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.
  • Più pecure più mocce.
  • Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.

Santa Severa 2[edit | edit source]

Sant'Andria (di Cutone)[edit | edit source]

Sant'Andrea ('di Boziu)[edit | edit source]

Sant'Andria (d'Orcinu)[edit | edit source]

Sant'Antone[edit | edit source]

Sant'Antoninu[edit | edit source]

Santu Petru (di Tenda)[edit | edit source]

Santu Petru (di Venacu)[edit | edit source]

Sari di Porti Vechju[edit | edit source]

Sari d'Orcinu[edit | edit source]

Sari Sulinzara[edit | edit source]

Sarra di Farru[edit | edit source]

Sarra di Scupamè[edit | edit source]

Sarrola Carcupinu[edit | edit source]

Sartè[edit | edit source]

Scalella[edit | edit source]

Scata[edit | edit source]

Scolca[edit | edit source]

  • Roba di Scolca, roba di forca

Sermanu[edit | edit source]

Serra di Fiumorbu[edit | edit source]

Serraghja[edit | edit source]

Serriera[edit | edit source]

Silvarecciu[edit | edit source]

Siscu[edit | edit source]

  • Chì vole cunnoscie e pene di l'infernu, stazzunaru l'estate è muratore l'invernu
  • E nuttate in mare, una bella è cent'amare

Soccia[edit | edit source]

Solaru[edit | edit source]

Sorbu Ocagnanu[edit | edit source]

Soriu[edit | edit source]

Sotta[edit | edit source]

Soveria[edit | edit source]

Speloncatu[edit | edit source]

Stazzona[edit | edit source]

Stilicione[edit | edit source]

Suaredda[edit | edit source]

Suarichju[edit | edit source]

Suddacarò[edit | edit source]

Sulinzara[edit | edit source]

Surbuddà[edit | edit source]

Tagliu Isulacciu[edit | edit source]

Talasani[edit | edit source]

Tallone[edit | edit source]

Tarcu[edit | edit source]

Tarranu[edit | edit source]

Tassu[edit | edit source]

Tattone[edit | edit source]

  • A paura faci cacà a mula.

Tavacu[edit | edit source]

Tavera[edit | edit source]

Vai ! ghjunghjarè in Tavera Spusarè a peghju chì c'era

Cosa cuntata in Tavera Hè ben truvata s'ùn hè vera

Cum'è e donne di Tavera Senza garbu nè manera

Tirolu[edit | edit source]

Tiuccia[edit | edit source]

Tivulaghju[edit | edit source]

Tizzà[edit | edit source]

Todda[edit | edit source]

Tominu[edit | edit source]

Tocchisi[edit | edit source]

Tralonca[edit | edit source]

Travu[edit | edit source]

Trinità di Porti Vechju[edit | edit source]

Auccià[edit | edit source]

Quì ci spampa lu granone è s'empie più d'un saccone

nè bè à cantu à u fiumi, nè donna d'ustaria, nè cumpà in cità, ùn ti venga a fantasìa

auccianesi, civuddaghji !

Ulmetu[edit | edit source]

Urbalaconu[edit | edit source]

Urtaca[edit | edit source]

  • A furia hè per i latri.
  • In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.

Uspedali[edit | edit source]

Vaccaghja[edit | edit source]

Valle d'Alesani[edit | edit source]

Valle di Campoloru[edit | edit source]

Valle di Mezzana[edit | edit source]

Valle di Rostinu[edit | edit source]

Valle d'Orezza[edit | edit source]

Vallecalle[edit | edit source]

Vallica[edit | edit source]

Valrose[edit | edit source]

Vargualè[edit | edit source]

Velone Ornetu[edit | edit source]

Venacu[edit | edit source]

Ventiseri[edit | edit source]

Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta

Venzolasca[edit | edit source]

Verdese[edit | edit source]

Verghja[edit | edit source]

A bugìa hè nata in Veru

Vescuvatu[edit | edit source]

Vezzani[edit | edit source]

  • A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu .


Vighjaneddu[edit | edit source]

Vignale[edit | edit source]

Torn'à Vignale chì ghjè un bellu paese.

Villanova[edit | edit source]

Ville di Parasu[edit | edit source]

Ville di Pietrabugnu[edit | edit source]

Vivariu[edit | edit source]

Vizzavona[edit | edit source]

A Vulpaiola[edit | edit source]

Vutera I Bagni[edit | edit source]

Zalana[edit | edit source]

Zevacu[edit | edit source]

  • A chì mali vivi, mali mori.
  • A strada bedda un hè mai longa.
  • Frivaghju, t'hà setti barretti.
  • Frivaghju Un lacà di fà u to viaghju.
  • Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
  • Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.


Zicavu[edit | edit source]

  • A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura.


Zigliara[edit | edit source]

  • Tigliolu, ti vogliu.


Zilia[edit | edit source]

Zirubia[edit | edit source]

Zonza[edit | edit source]

Da classà[edit | edit source]

  • Sè i guai si mittiani à u soli Ognunu si ripigliaria i soi.