Wb/co/Pruverbii di Corsica
I pruverbii di Corsica.
U scopu di issu libru hè di discriva i pruverbii in ogni paesi e cità di Corsica.
A Casalta (d'Ampugnani)[edit | edit source]
"A Casalta bellu paese quandu l'aliva sta appesa. Se l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta"
Afà[edit | edit source]
- In Afà, Tocca mi a mani, è ti ne va!
Aghjone[edit | edit source]
Aiacciu[edit | edit source]
Trasferitu à l'adrizzu: w:Aiacciu. Si cuntinueghja quà.
Aiti[edit | edit source]
Alandu[edit | edit source]
Alata[edit | edit source]
Albertacce[edit | edit source]
Albitreccia[edit | edit source]
Aleria[edit | edit source]
Algaghjola[edit | edit source]
Alistru[edit | edit source]
Altaghjè[edit | edit source]
Altiani[edit | edit source]
Alzi[edit | edit source]
Alzitone[edit | edit source]
Ambiegna[edit | edit source]
Ampaza[edit | edit source]
Ampriani[edit | edit source]
Antisanti[edit | edit source]
Appiettu[edit | edit source]
Appiettu, appiettu, carci è pugni à mez'à pettu
Arbiddara[edit | edit source]
Arbiddali
Arburi[edit | edit source]
Aregnu[edit | edit source]
Chì và in Aregnu resta pregna.
Argentella[edit | edit source]
Arghjusta Moricciu[edit | edit source]
Arru[edit | edit source]
Ascu[edit | edit source]
Auddè[edit | edit source]
Avapessa[edit | edit source]
Azilonu[edit | edit source]
Trasferitu à l'adrizzu: w:Azilonu
Azzana[edit | edit source]
Bacca[edit | edit source]
Balogna[edit | edit source]
Barbaggiu[edit | edit source]
Barcaghju[edit | edit source]
Barchetta[edit | edit source]
Barrettali[edit | edit source]
Bastelica[edit | edit source]
Bastelicaccia[edit | edit source]
Bastia[edit | edit source]

- Bastia, Bastia a ch'ùn ha soldi un ci stia
- Entratu aostu, entratu l'inguernu.
Belgudè[edit | edit source]
Belvidere Campumoru[edit | edit source]
Bigornu[edit | edit source]
Biguglia[edit | edit source]
Bilia[edit | edit source]
Bisinau[edit | edit source]
Bisinchi[edit | edit source]
Bocca Seddie[edit | edit source]
Bucugnà[edit | edit source]
Per u bià è u manghjà ci vole à vene in Bucugnà
Bonifaziu[edit | edit source]
Borgu[edit | edit source]
Brandu[edit | edit source]
Bravone[edit | edit source]
Bustanicu[edit | edit source]
Cagnanu[edit | edit source]
Cala Rossa[edit | edit source]
Calacuccia[edit | edit source]
Calcatoghju[edit | edit source]
Calcatoghju, calcatoghju Poca cena è micc'alloghju
Calenzana[edit | edit source]
Calvi[edit | edit source]
Cambia[edit | edit source]
Campana[edit | edit source]
Campi[edit | edit source]
- Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu
Campile[edit | edit source]
Campitellu[edit | edit source]
Campu[edit | edit source]
Campumoru[edit | edit source]
Canale di Verde[edit | edit source]
Canari[edit | edit source]
[edit | edit source]
Cannelle[edit | edit source]
Carbini[edit | edit source]
Carbuccia[edit | edit source]
Carchetu rusticu[edit | edit source]
Cardu Torghja[edit | edit source]
Carghjaca[edit | edit source]
Carghjese[edit | edit source]
Carpinetu[edit | edit source]
Carticasi[edit | edit source]
Casabianca[edit | edit source]
Casaglione[edit | edit source]
Casalabriva[edit | edit source]
Casamacciula[edit | edit source]
Casamozza[edit | edit source]
Casanova[edit | edit source]
Casaperta[edit | edit source]
Casatorra[edit | edit source]
Casevecchie[edit | edit source]
Casta[edit | edit source]
Castellare di Casinca[edit | edit source]
Castellare di Mercuriu[edit | edit source]
Castellu di Rostinu[edit | edit source]
Castifau[edit | edit source]
Castiglione[edit | edit source]
Castineta[edit | edit source]
Castirla[edit | edit source]
Cateri[edit | edit source]
Cavru[edit | edit source]
- Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè.
Centuri[edit | edit source]
Cervione[edit | edit source]
Chisa[edit | edit source]
Chjalza[edit | edit source]
Chjatra[edit | edit source]
Ciamannaccia[edit | edit source]
Coghja[edit | edit source]
Conca[edit | edit source]
Curbara[edit | edit source]
- Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.
Currà[edit | edit source]
Corscia[edit | edit source]
Corti[edit | edit source]
Costa[edit | edit source]
Coti Chjavari[edit | edit source]
- A chì l'attempa a perdi.
Cristinacce[edit | edit source]
Croce[edit | edit source]
Crocicchja[edit | edit source]
Cugnoculu Montichji[edit | edit source]
Curzi[edit | edit source]
Cuttoli Corticchjatu[edit | edit source]
U pannu sfinazzatu si tesse in Curtichjatu Cuttoli Corticchjatu paesi di i setti funtani l'omi curruti i donni tutti putani
Cuzzà[edit | edit source]
- A pratica vinci a grammatica.
Diana[edit | edit source]
Eccica Suaredda[edit | edit source]
Erbaghjolu[edit | edit source]
Erbalunga[edit | edit source]
Erone[edit | edit source]
Ersa[edit | edit source]
Evisa[edit | edit source]
"Strada bella ùn hè mai longa"
Farinole[edit | edit source]
Favalellu[edit | edit source]
Favone[edit | edit source]
Felce[edit | edit source]
Felicetu[edit | edit source]
Ficaghja[edit | edit source]
Figari[edit | edit source]
Foce[edit | edit source]
Focichja[edit | edit source]
Folelli[edit | edit source]
Fuzzà[edit | edit source]
Francardu[edit | edit source]
Frassetu[edit | edit source]

- A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
- A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi.
- A casa piglia, a casa rendi.
- A cavaddu dunatu, un fidià denti.
- A chì campa n'ha da veda.
- A chì ci picca ci sta.
- A chi dormi un piglia pesci.
- A chì l'attempa a perdi.
- A chì l'hà in culu l'ha in casa.
- A chi mori, à chi s'allarga.
- A chi stanta, à chi scurnochja.
- A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
- A chì troppu si cala, u culu vi mostra.
- A chi un arrisica Un arrùzzica.
- A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
- A cumpagnia porta l'omu à a forca.
- A forza di tirà a corda strappa.
- A forza d'impittà S'impara à marchjà.
- A ghjara cresci ma a forza manca.
- A ghjastema si rivolta.
- A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.
- A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
- A lingua ossu un hà e ossu tronca.
- A machja, ochji un ha ma ochji teni.
- A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati.
- A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia.
- A tola e à lettu Alcunu rispettu.
- A un bon' cani li si dà un bon ossu.
- A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
- A vita hè una affaccata di balconu.
- A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
- Accantu u focu, a paglia ci stà mali.
- Alternative 1* Accantu u focu, a scopa ci stà mali.
- Alternative 2* Accantu u focu, a stoppa ci stà mali.
- Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori Canta di rabbia.
- Aiuta ti, Diu t'aiuta.
- Alliscia a mamma par avè a figliola.
- Amori e signuria un vòlini cumpagnia.
- Ancu a pulgia t'ha a tossa.
- Ancu l'onori sò castighi.
- Andendu videndu.
- Annata d'erba Annata di merda.
- Aostu seccu Castagna par ogni ceppu.
- Aprili Desfa purcili. (Variante * ... spigni purcili.)
- Aqua corri e sangui strigni.
- Aqua d'aostu Oliu e mostu.
- Aqua minuta Ghjugni à l'ossu E un hè criduta. Variante * ... ghjugni à i carri
- Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
- Casi frà li casi e vigni frà li vigni.
- Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri.
- Cavaddu vechju, zecchi e moschi.
- Chè lu mal' vicinu Un durghi chè quant'è a nevi marzulina.
- Chì campa spirendu Mori caghendu.
- Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta.
- Chì cerca trova.
- Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
- Chì di piombu Tomba Di piombu mori.
- Chì disprezza, compra.
- Chi muta Muga.
- Chi nasci Pasci.
- Chi posa Mal pensa.
- Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu.
- Alternative 1* Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu.
- Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
- Chì un invechja Hè pena di vita.
- Chi va e volta, bon' viaghju faci.
- Chi va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu.
- Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani.
- Ci voli à lacà u fusu À chi n'ha l'usu.
- Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra.
- Ciò chi un tomba ingrassa.
- Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda.
- Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca.
- Corciu à chi un ha à nimu.
- Cosa fatta, loda la !
- Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
- Cunsigliu di topa e dannu di farina.
- Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà.
- Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa.
- Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu.
- Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà.
- Diu hà fattu eppò farà.
- Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
- Fatti di notti, risa di ghjornu.
- Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
- Fora u denti Fora a pena.
- Frivaghju, t'hà setti barretti.
- Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
- Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
- Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
- Guargualè, Guargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
- Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
- Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. [zuccadori = tailleur de pierre]
- Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu.
- Hè megliu ghjenti Ca arghjentu.
- Hè megliu pocu chè micca.
- I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji.
- I funi longhi diventani sarpi.
- I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante * ... Un i cunnosci cà a cuchjara.)
- I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
- I parenti Sò i denti.
- I più beddi peri i màngnani i porchi.
- I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi.
- I solda un vènini micca cantendu.
- In cumpagnia, u frati presi moglia.
- In ogni lettu, ci hè pulgi.
- Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi.
- Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri.
- Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta.
- Isciuta vindèmia, appicca a sporta.
- Làcrima di donna hè funtana di malizia.
- Laga u buddenti E succorri l'appartenti.
- L'amori hè cecu.
- L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi.
- L'aqua sfonda i ricci.
- L'aqua va à u mari. (Variante * I vadini vani à u mari.)
- L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire.
- Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu.
- Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.
- Matrimonii e viduvali So dal celi distinati.
- Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu.
- Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
- Mori più capretti chè capri vechji.
- Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
- Mortu u Cristu, spintu u lumu.
- Innanzi chè micca, maritu vechju.
- Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori.
- Natali à u balconu Pasqua à u fuconu.
- Natali à u ghjocu Pasqua à u focu.
- Natu a parsona, natu u distinu.
- Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi.
- Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu.
- O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata.
- Oghji eiu, dumani tù.
- Ogni cecu piegni i so ochji.
- Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
- Ogni tontu t'hà u so filu.
- Ognunu bii incu a so bocca.
- Ognunu piegni incu i so ochji.
- Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
- Ora vivu ora mortu.
- Pàghani i chjughi par i maiori.
- Pani e parnici * Affari di casa un si ni dici.
- Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu.
- Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
- Par un colpu un casca l'àrburi.
- Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru.
- Alternative 1* Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
- Par viaghju s'acconcia a somma.
- Pastasciuta e macarona Più sò caldi più sò boni.
- Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
- Più hè parenti E più ghjentri.
- Piu pècuri, piu mocci.
- Più si campa e più si n'impara. (Variante * ... più si ni vedi.)
- Poni in terra e spera in Diu.
- Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi.
- Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura.
- Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
- Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
- Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu.
- Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
- Ronchi samirini un còddani in celi.
- Ropa chi un hè vista, un po essa stimata.
- Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna.
- Saccu biotu un pò stà rittu.
- Saccu pienu un pò piigà.
- Sameri chi grogna Un ti fà vargogna.
- Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. (Variante * Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.)
- Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu.
- Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi.
- S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru.
- Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
- Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà.
- Spezza u tempu in San' Bartolu.
- Sparti ricchezza e torra puvertà.
- Sproni mei e cavaddu di l'altri.
- Strada faccencu, a somma s'acconcia.
- Tal calzu, tal magliolu Tal babbu, tal figliolu.
- Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza.
- Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata.
- Tuttu lacatu hè persu.
- U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
- U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
- U candidatu prummetti piu casgiu chè pani.
- U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci.
- U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani.
- U celi ùn si pò appuntiddà.
- U discorsu porta l'omu à a forca.
- U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu.
- U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu.
- U megliu oru hè quiddu chi piega.
- U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
- U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
- U piu beddu ceppu, teni lu à maghju.
- U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante * U boiu...)
- U Signori dà a ropa à chi un ha denti.
- U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
- U Signori dà u fretu sicondu i panni.
- U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. (Variante * ...Di i beddi donni ni faci u strascinu.)
- U soli sorti par tutti.
- U techju un credi u famitu.
- U troppu bè s'arrivolta.
- U troppu stroppia.
- Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli.E deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma.
- Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori.
- Un disòrdini Faci un òrdini.
- Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. Variante * ...chi hè mancatu.)
- Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita.
- Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci.
- Un hè micca tutti i ghjorni festa.
- Un hè micca sempri festa in Àmpaza.
- Un si mori chè una volta.
- Un si po dì "prruci" senza labbri.
- Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura.
- Un si po tena i dui pedi in u scarpu.
- Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
- Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda.
- Una donna faci e sfaci una casa.
- Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
- Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama.
- Vistu l'omu Vistu a raghjoni.
Furciolu[edit | edit source]
- Un chjameti povar'omu A chi t'hà un chjosu in Valgonu. (Furciolu)
Furiani[edit | edit source]
Galeria[edit | edit source]
Gavignanu[edit | edit source]
Ghisonaccia[edit | edit source]
Ghisoni[edit | edit source]
Ghjannucciu[edit | edit source]
- A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu.
- A chì t'ha culu, tira peta.
- A lingua un hà ossa ma i faci rompa.
- A règula ci sta bè Ancu in casa di u rè.
- Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa.
- Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
- Donna, dannu.
- I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu.
- Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia.
- Sè u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi.
- Tinta quidda panca Dund'un ci posa barba bianca.
- U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
Giocatoghju[edit | edit source]
Ghjuvicaccia[edit | edit source]
Girolata[edit | edit source]
Giuncaghju[edit | edit source]
Ghjunchetu[edit | edit source]
Granaccia[edit | edit source]
Grossa[edit | edit source]
Grussetu Prugna[edit | edit source]
Guagnu[edit | edit source]
Isoledda[edit | edit source]
Isula Rossa[edit | edit source]
Isulacciu di Fiumorbu[edit | edit source]
La Porta[edit | edit source]
Lama[edit | edit source]
Lanu[edit | edit source]
Laretu di Taddà[edit | edit source]
- A chi para fritu, para caldu.
- À chì ùn hà capu, aghi bon' gambi.
- À chì ùn sà chì arti fà, vochi à caccia o à piscà.
- À chì ùn si misura ùn dura.
- A chi va forti, va à la morti.
- A fami faci escia u lubbu di a tana.
- A forza di tirà a corda strappa.
- A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.
- A pratica vinci a grammatica.
- A quandu Pasqua, à quandu tasca.
- A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var* À forza...)
- A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu.
- Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni ùn vi ni caccia.
- Annata d'erba Annata di merda.
- Aqua d'austu Oliu e mustu.
- Aqua di luddu Un faci bè à nudda.
- Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli.
- Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu.
- Cavaddu vechju, zicchi e muschi.
- Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina.
- Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
- Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu.
- Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina.
- Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntinuu.
- Cuccu, cuccheddu D'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. E ti docu pinna e calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.
- U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu.
- Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà.
- Fatti di notti, risi di ghjornu.
- Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu.
- In bucca chjusa un n'entri musca.
- In ghjesgia grandi un crepa preti.
- In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa.
- Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju.
- L'omu pruponi E Diu disponi.
- Maghju, cudaghju.
- Marzu, catarzu, figliolu di mangnonu. Ti ni sè andatu senza lacà mi un agnonu. - Aprili, lu mè frateddu, presta mi lu prima e lu dui. - Lu prima u tengu da mè. Ti pristaraghju u dui e u trè.
- Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu.
- Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu.
- Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju.
- Mori più agnedda ca muntona.
- Mossu la verra Bucia quant'é terra.
- Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu.
- O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu.
- Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.
- Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
- Par un nivulu di frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju.
- Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.
- Pecura nera e pecura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
- Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura.
- Quandu ellu canta lu cuccu Muta pelu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.
- Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori.
- Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.
- Quandu u porcu hè ticchju si volta a trova.
- Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
- Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju.
- U bè di luntanu si ferma par istrada.
- U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu.
- Saccu biotu un teni rittu.
- Saccu pienu un si pò torcia.
- Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.
- Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.
- Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu.
- Tramuntana, frisca è sana. Pa li vechji ùn hè sana È mancu par i zitelli Chì l'arrusti a so curella. (a curella = a curata)
- U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
- U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu.
- U tichju un credi u famitu.
- Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta.
- Un si mori chè una volta.
- Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu.
- Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna.
Lavatoghju[edit | edit source]
Lecci[edit | edit source]
Lentu[edit | edit source]
Letia[edit | edit source]
Linguizzetta[edit | edit source]
Livesi[edit | edit source]
Livia[edit | edit source]
- A chì posa mal' pensa.
- A bumbara di Livia, a parolla di San Gavinu e u soli di Zonza.
Moltifau[edit | edit source]
Lopigna[edit | edit source]
Loretu di Casinca[edit | edit source]
Lozzi[edit | edit source]
Lucciana[edit | edit source]
Lugu di Nazza[edit | edit source]
Trasferitu à l'adrizzu: http://co.wikipedia.org/wiki/U_Lugu_di_Nazza
Lumiu[edit | edit source]
Luri[edit | edit source]
Macà Croci[edit | edit source]
Macinaghju[edit | edit source]
Mansu[edit | edit source]
Maratu[edit | edit source]
Marignana[edit | edit source]
Marina di Canella[edit | edit source]
Marinca d'Ulmetu[edit | edit source]
Matra[edit | edit source]
Mausoleu[edit | edit source]
Mazzaretu[edit | edit source]
Mazzola[edit | edit source]
Mela[edit | edit source]
Meria[edit | edit source]
Merusaglia[edit | edit source]
Trasferitu à l'adrizzu: w:Merusaglia. Si cuntinueghja quà.
Mignataja[edit | edit source]
Miomu[edit | edit source]
Moita[edit | edit source]
Moline[edit | edit source]
Moltifau[edit | edit source]
Monaccia d'Auddè[edit | edit source]
Monacia d'Orezza[edit | edit source]
Moncale[edit | edit source]
Monte[edit | edit source]
Di u boie,fideghja davanti,di u sumere,fideghja daretu,é di Montisgiani,fideghja ogni latu...
Montegrossu[edit | edit source]
- Montemaiò, Montecagò, tira e pede à centu chilò.
- lunghignanu, ne sì ne nò.
Monticellu[edit | edit source]
Moriani Piaghja[edit | edit source]
Morsiglia[edit | edit source]
Morta[edit | edit source]
Mulini[edit | edit source]
Muracciole[edit | edit source]
Muratellu[edit | edit source]
Muratu[edit | edit source]
- Tempu scuru, puzza l'ugliata.
Muru[edit | edit source]
Murzu[edit | edit source]
Nessa[edit | edit source]
Nocariu[edit | edit source]
Noceta[edit | edit source]
Nonza[edit | edit source]
Noval[edit | edit source]
Novella[edit | edit source]
Ocana[edit | edit source]
Occhjatana[edit | edit source]
Ogliastru[edit | edit source]
Olcani[edit | edit source]
- I nostri pruverbi so santi è ghjusti.
- L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue.
- U duttore pass' e vene, à chì ha u male u si tene.
- Una lingua si cheta, un populu si more.
- Olcanesi arubaselle.
- Ogliastrinchi cipulaghji.
Oletta[edit | edit source]
Olmeta di Capi Corsu[edit | edit source]
Olmeta di Tuda[edit | edit source]
Olmi Cappella[edit | edit source]
Olmiccia[edit | edit source]
Olmu[edit | edit source]
Omessa[edit | edit source]
Ortale[edit | edit source]
Ortiporiu[edit | edit source]
Ortu[edit | edit source]
Osani[edit | edit source]
Ota[edit | edit source]
Palasca[edit | edit source]
Palavese[edit | edit source]
Palleca[edit | edit source]
Palleca à chì furra à chì nega
Palumbaggia[edit | edit source]
Pancheraccia[edit | edit source]
Parata[edit | edit source]
Partinellu[edit | edit source]
Pastricciola[edit | edit source]
Patrimoniu[edit | edit source]
Pedicorti (di Gaggiu)[edit | edit source]
Pedicroce[edit | edit source]
Pedipartinu[edit | edit source]
Pietralba[edit | edit source]
- In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.
Petranera[edit | edit source]
Pedigrisgiu[edit | edit source]
Penta di Casinca[edit | edit source]
Pentacquatella[edit | edit source]
Perelli[edit | edit source]
Peri[edit | edit source]
Peru Casevechje[edit | edit source]
Petra di Verde[edit | edit source]
Petracorbara[edit | edit source]
Piana[edit | edit source]
Pianellu[edit | edit source]
Pianiccia[edit | edit source]
Pianottuli Caldareddu[edit | edit source]
Pianu[edit | edit source]
Piazzali[edit | edit source]
Piazzole[edit | edit source]
Pie d'Orezza[edit | edit source]
Pietrapola[edit | edit source]
Pietraserena[edit | edit source]
Pietricaghju[edit | edit source]
Pietrosu[edit | edit source]
Pieve[edit | edit source]
Pigna[edit | edit source]
Pila Canali[edit | edit source]
- À bocca chjusa, ùn ghjentri mosca.
- A botta vechja faci u bon' vinu.
- A chì campa n'hà da veda.
- À chi dormi ùn piglia pesci.
- À chì l'hà in culu l'hà in casa.
- À chi un arrisica ùn arrùzzica.
- A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.
- À forza di tirà a corda strappa.
- A règula ci sta bè ancu in casa di lu rè
- Aceddu in cabbia ùn canta di cori, ma canta di rabbia
- Aiuta ti, Diu t'aiutarà.
- Aprili, Aprili, desfa purcili.
- Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.
- Centu casi, centu milla miserii.
- Chì disprezza compra.
- Chi posa mal' pensa.
- Chì un invechja hè pena di vita.
- Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.
- Ci vò à mangnà un bacinu di sali par cunnoscia una parsona.
- Di ciè chè tù senti ùn ni creda micca, di ciè chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.
- Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia e quidda altra la metti.
- L'aqua si ni va sempri à u mari.
- Nè par maghju nè par maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.
- Più pendi è più rendi.
- San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.
- Prima ghjugna, prima tigna.
- Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.
- U boiu chi ùn vo bia hè un gattivu zifulà.
- U celi fattu à pani, s'eddu ùn piovi oghji piovi dumani.
- U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.
- U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.
- U techju ùn credi u famitu.
- U troppu stroppia.
- Ùn fà mali chi hè piccatu. Ma ùn fà bè chi hè qhjittatu.
- Una donna faci è sfaci una casa.
Pinareddu[edit | edit source]
Pinu[edit | edit source]
Piobetta[edit | edit source]
Pioghjola[edit | edit source]
Pisciatedda[edit | edit source]
Pitretu-Bicchisgià[edit | edit source]
Pitrusedda[edit | edit source]
Poghju Mezzana[edit | edit source]
Poghju di Nazza[edit | edit source]
Poghju di Venacu[edit | edit source]
Poghju d'Oletta[edit | edit source]
Poghju Marinacciu[edit | edit source]
Polverosu[edit | edit source]
Ponte Leccia[edit | edit source]
Ponte Novu[edit | edit source]
Popolasca[edit | edit source]
Poretta[edit | edit source]
Porettu[edit | edit source]
Porri[edit | edit source]
Un hé ancu notte in Porri
Porti Vecchju[edit | edit source]
Portu[edit | edit source]
Portu Poddu[edit | edit source]
Pratavone[edit | edit source]
Pratu (di Ghjuvellina)[edit | edit source]
Prubià[edit | edit source]
Prunelli (di Casacconi)[edit | edit source]
so cuante i beati paoli di prunelli
Prunelli (di Fiumorbu)[edit | edit source]
Prunete[edit | edit source]
Prunu[edit | edit source]
Puggiale[edit | edit source]
Pughjolu[edit | edit source]
Purtichju[edit | edit source]
Purtigliolu[edit | edit source]
Quasquara[edit | edit source]
Quenza[edit | edit source]
- A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu.
Querciolu[edit | edit source]
Quercitellu[edit | edit source]
Rapaghju[edit | edit source]
Rapale[edit | edit source]
Rennu[edit | edit source]
Rezza[edit | edit source]
Ribba Gialla[edit | edit source]
Riventosa[edit | edit source]
Roglianu[edit | edit source]
Rosazia[edit | edit source]
Rospigliani[edit | edit source]
Rusiu[edit | edit source]
Rutali[edit | edit source]
Sagona[edit | edit source]
Salice[edit | edit source]
Salicetu[edit | edit source]
Sampolu[edit | edit source]
San Ciprianu[edit | edit source]
San Damianu[edit | edit source]
San Gavinu (d'Ampugnani)[edit | edit source]
San Gavinu (di Carbini)[edit | edit source]
San Gavinu (di Fiumorbu)[edit | edit source]
San Gavinu (di Tenda)[edit | edit source]
San Ghjulianu[edit | edit source]
San Lurenzu[edit | edit source]
- Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu
- Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.
- hé contu a fa un cunventu a morianinchi
- O signore fate voi chi site u piu supranu é metite u ghjudiziu anch'a quelli ch'un ne hannu
- Un ti ride micca di u mio dolu chi quandu u meiu he vecchiu u toiu he novu
- Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.
- chi di ghjalina nace in terra ruspa
- U vinu face parlà.
- Ochju ch'un vede un po ghjudicà.
- piu pecure piu mocichi
- astri miraculi a fatu u tonnu
- pane é pernice affari di casa un si ne dice
- da Monte Cristu si vede Capraia
- Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.
- Hè megliu ricumandassi à Diu chè à i so santi.
- Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.
- hé cume magumettu un'ha ne casa ne tettu
- un'he bella a sporta chi sempre piglia e mai un porta
- Balaninu untu e finu.
- so di castineta mi ritirghu
- so di castineta miru e tiru
- pidochiu rifattu
- Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.
- À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.
- Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.
- a chi face duie case in una ci piove
- Quandu si sente tunà in qualchi locu piove.
- À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.
- hé u boie chi tratta u cavallu di curnutu
- he sgalabatu cume u veneri
- u tennenu cume a coppa u veneri santu
- so piu parenti che amighi
- a chi dorme un piglia pesci
- Pecura nera pecura bianca à chì more more à chì campa campa.
- Pecura bianca pecura nera parti a mane e volti a sera.
- Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.
- ghjalina ch'un pipa ha pipatu
- fa a veghja di san gallu
- fassi vene i fantiglioli
- a chi a culu peta
- una manu lava l'altra e tutte duie lavanu a faccia
- bastia bastia a ch'un ha solu un ci stia
- fa l'arte di mighelassu manghja beie e anda a spassu
- Bonghjornu li si dice anch'à un cane.
- fughje cume u diavule a a croce
- mortu christu spenti i lumi
- a cavalu datu un si feghja i denti
- cusi ch'ella durghi pane biancu e fighi maturi
- hé bugiardu cume scopa
- hé falzu cume a liciva
- O manghja issa minestra O salta issa finestra
- U signore un paga micca tutti veneri ma quand'ellu paga paga tuttu à tempu.
- S'ochju un vede core un vole.
- L'amore hè cume u fume ;ch'accega l'oghjii e un vede lume
- Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.
- Donne, fucili e cavalli un cunvene d'imprestà li.
- Megliu morti chè storti.
- D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.
- À l'Avapessa u diavule si cunfessa.
- Pigna e Curbara tutti sciocchi e una para.
- Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.
- Moitinchi cori finti.
- tantu a tene che a scurtica
- Furia di mane, asgiu di sera.
- A matina leone, a sera cuglione.
- agliu he andatu e cipolla he vultatu
- hé andatu beccu he turnatu capra
- Donne, cavalli e noce volenu mane atroce.
- Ch'un s'aiuta s'annega.
- À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.
- va a piglia l'acqua cu u spurtellu
- Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.
- Chi vole campa solu piglii a machja.
- Prima pensa à tè, dopu a l'altri.
- Chì veghja à a luna dorme à u sole.
- Un si po dorme e fà a guardia.
- Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.
- Cane chì abbaghja un piglia caccia.
- Chì t'abezza ti sbezza.
- Chì male fonda male accima.
- Un hè a brinna ch'empie u fossu.
- Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.
- Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.
- Amore e signuria ùn volenu cumpagnia.
- Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.
- Sò e mamme chi facenu e figliole.
- Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.
- Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.
- Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.
- Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.
- Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.
- Serate di ghjennaghju e ghjurnate di maghju.
- stocafissu e baccala apri a bocca e fa fala
- Sangue, da e petre un si ne pò caccià.
- Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.
- In li paesi soii e vacche vincenu i boi.
--Guaitellajl 13*44, 19 Apr 2005 (UTC)
San Marcu[edit | edit source]
San Martinu (di Lota)[edit | edit source]
San Nicolau[edit | edit source]
San'Fiurenzu[edit | edit source]
Santa Lucia (di Mercuriu)[edit | edit source]
Santa Lucia di Moriani[edit | edit source]
Santa Lucia (di Porti Vechju)[edit | edit source]
Santa Lucia (di Tallà)[edit | edit source]
Santa Maria (di Lota)[edit | edit source]
Santa Maria Figaniedda[edit | edit source]
Santa Maria Poghju[edit | edit source]
Santa Maria Sichè[edit | edit source]
Santa Reparata (di Moriani)[edit | edit source]
Santa Reparata di Balagna[edit | edit source]
- Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.
- Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.
- Più pecure più mocce.
- Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.
Santa Severa 2[edit | edit source]
Sant'Andria (di Cutone)[edit | edit source]
Sant'Andrea ('di Boziu)[edit | edit source]
Sant'Andria (d'Orcinu)[edit | edit source]
Sant'Antone[edit | edit source]
Sant'Antoninu[edit | edit source]
Santu Petru (di Tenda)[edit | edit source]
Santu Petru (di Venacu)[edit | edit source]
Sari di Porti Vechju[edit | edit source]
Sari d'Orcinu[edit | edit source]
Sari Sulinzara[edit | edit source]
Sarra di Farru[edit | edit source]
Sarra di Scupamè[edit | edit source]
Sarrola Carcupinu[edit | edit source]
Sartè[edit | edit source]
Scalella[edit | edit source]
Scata[edit | edit source]
Scolca[edit | edit source]
- Roba di Scolca, roba di forca
Sermanu[edit | edit source]
Serra di Fiumorbu[edit | edit source]
Serraghja[edit | edit source]
Serriera[edit | edit source]
Silvarecciu[edit | edit source]
Siscu[edit | edit source]
- Chì vole cunnoscie e pene di l'infernu, stazzunaru l'estate è muratore l'invernu
- E nuttate in mare, una bella è cent'amare
Soccia[edit | edit source]
Solaru[edit | edit source]
Sorbu Ocagnanu[edit | edit source]
Soriu[edit | edit source]
Sotta[edit | edit source]
Soveria[edit | edit source]
Speloncatu[edit | edit source]
Stazzona[edit | edit source]
Stilicione[edit | edit source]
Suaredda[edit | edit source]
Suarichju[edit | edit source]
Suddacarò[edit | edit source]
Sulinzara[edit | edit source]
Surbuddà[edit | edit source]
Tagliu Isulacciu[edit | edit source]
Talasani[edit | edit source]
Tallone[edit | edit source]
Tarcu[edit | edit source]
Tarranu[edit | edit source]
Tassu[edit | edit source]
Tattone[edit | edit source]
- A paura faci cacà a mula.
Tavacu[edit | edit source]
Tavera[edit | edit source]
Vai ! ghjunghjarè in Tavera Spusarè a peghju chì c'era
Cosa cuntata in Tavera Hè ben truvata s'ùn hè vera
Cum'è e donne di Tavera Senza garbu nè manera
Tirolu[edit | edit source]
Tiuccia[edit | edit source]
Tivulaghju[edit | edit source]
Tizzà[edit | edit source]
Todda[edit | edit source]
Tominu[edit | edit source]
Tocchisi[edit | edit source]
Tralonca[edit | edit source]
Travu[edit | edit source]
Trinità di Porti Vechju[edit | edit source]
Auccià[edit | edit source]
Quì ci spampa lu granone è s'empie più d'un saccone
nè bè à cantu à u fiumi, nè donna d'ustaria, nè cumpà in cità, ùn ti venga a fantasìa
auccianesi, civuddaghji !
Ulmetu[edit | edit source]
Urbalaconu[edit | edit source]
Urtaca[edit | edit source]
- A furia hè per i latri.
- In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.
Uspedali[edit | edit source]
Vaccaghja[edit | edit source]
Valle d'Alesani[edit | edit source]
Valle di Campoloru[edit | edit source]
Valle di Mezzana[edit | edit source]
Valle di Rostinu[edit | edit source]
Valle d'Orezza[edit | edit source]
Vallecalle[edit | edit source]
Vallica[edit | edit source]
Valrose[edit | edit source]
Vargualè[edit | edit source]
Velone Ornetu[edit | edit source]
Venacu[edit | edit source]
Ventiseri[edit | edit source]
Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta
Venzolasca[edit | edit source]
Verdese[edit | edit source]
Verghja[edit | edit source]
Veru[edit | edit source]
A bugìa hè nata in Veru
Vescuvatu[edit | edit source]
Vezzani[edit | edit source]
Vicu[edit | edit source]
- A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu .
Vighjaneddu[edit | edit source]
Vignale[edit | edit source]
Torn'à Vignale chì ghjè un bellu paese.
Villanova[edit | edit source]
Ville di Parasu[edit | edit source]
Ville di Pietrabugnu[edit | edit source]
Vivariu[edit | edit source]
Vizzavona[edit | edit source]
A Vulpaiola[edit | edit source]
Vutera I Bagni[edit | edit source]
Zalana[edit | edit source]
Zevacu[edit | edit source]
- A chì mali vivi, mali mori.
- A strada bedda un hè mai longa.
- Frivaghju, t'hà setti barretti.
- Frivaghju Un lacà di fà u to viaghju.
- Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
- Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.
Zicavu[edit | edit source]
- A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura.
Zigliara[edit | edit source]
- Tigliolu, ti vogliu.
Zilia[edit | edit source]
Zirubia[edit | edit source]
Zonza[edit | edit source]
Zoza[edit | edit source]
Da classà[edit | edit source]
- Sè i guai si mittiani à u soli Ognunu si ripigliaria i soi.