Jump to content

Wb/co/Pruverbii di Corsica

From Wikimedia Incubator
< Wb | co
Wb > co > Pruverbii di Corsica

I pruverbii di Corsica.

U scopu di issu libru hè di discriva i pruverbii in ogni paesi e cità di Corsica.


A Casalta (d'Ampugnani)

[edit | edit source]

"A Casalta bellu paese quandu l'aliva sta appesa. Se l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta"

  • In Afà, Tocca mi a mani, è ti ne va!

Aghjone

[edit | edit source]


Aiacciu

[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: w:Aiacciu. Si cuntinueghja quà.


Alandu

[edit | edit source]


Alata

[edit | edit source]


Albertacce

[edit | edit source]


Albitreccia

[edit | edit source]


Aleria

[edit | edit source]


Algaghjola

[edit | edit source]


Alistru

[edit | edit source]


Altaghjè

[edit | edit source]


Altiani

[edit | edit source]



Alzitone

[edit | edit source]


Ambiegna

[edit | edit source]


Ampaza

[edit | edit source]


Ampriani

[edit | edit source]


Antisanti

[edit | edit source]


Appiettu

[edit | edit source]

Appiettu, appiettu, carci è pugni à mez'à pettu

Arbiddara

[edit | edit source]
Arbiddali

Arburi

[edit | edit source]


Aregnu

[edit | edit source]


Chì và in Aregnu resta pregna.

Argentella

[edit | edit source]


Arghjusta Moricciu

[edit | edit source]




Auddè

[edit | edit source]


Avapessa

[edit | edit source]


Azilonu

[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: w:Azilonu

Azzana

[edit | edit source]


Bacca

[edit | edit source]


Balogna

[edit | edit source]

Barbaggiu

[edit | edit source]


Barcaghju

[edit | edit source]


Barchetta

[edit | edit source]


Barrettali

[edit | edit source]


Bastelica

[edit | edit source]


Bastelicaccia

[edit | edit source]


Bastia

[edit | edit source]
Bastia, u vechju portu
Bastia, u vechju portu
  • Bastia, Bastia a ch'ùn ha soldi un ci stia
  • Entratu aostu, entratu l'inguernu.

Belgudè

[edit | edit source]


Belvidere Campumoru

[edit | edit source]


Bigornu

[edit | edit source]


Biguglia

[edit | edit source]


Bilia

[edit | edit source]


Bisinau

[edit | edit source]


Bisinchi

[edit | edit source]


Bocca Seddie

[edit | edit source]


Bucugnà

[edit | edit source]

Per u bià è u manghjà ci vole à vene in Bucugnà

Bonifaziu

[edit | edit source]


Borgu

[edit | edit source]


Brandu

[edit | edit source]


Bravone

[edit | edit source]


Bustanicu

[edit | edit source]


Cagnanu

[edit | edit source]


Cala Rossa

[edit | edit source]


Calacuccia

[edit | edit source]


Calcatoghju

[edit | edit source]

Calcatoghju, calcatoghju Poca cena è micc'alloghju

Calenzana

[edit | edit source]


Calvi

[edit | edit source]


Cambia

[edit | edit source]


Campana

[edit | edit source]


Campi

[edit | edit source]
  • Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu

Campile

[edit | edit source]


Campitellu

[edit | edit source]


Campu

[edit | edit source]


Campumoru

[edit | edit source]


Canale di Verde

[edit | edit source]



Canari

[edit | edit source]


Canavaggia

[edit | edit source]


Cannelle

[edit | edit source]


Carbini

[edit | edit source]


Carbuccia

[edit | edit source]


Carchetu rusticu

[edit | edit source]


Cardu Torghja

[edit | edit source]


Carghjaca

[edit | edit source]


Carghjese

[edit | edit source]


Carpinetu

[edit | edit source]


Carticasi

[edit | edit source]


Casabianca

[edit | edit source]


Casaglione

[edit | edit source]


Casalabriva

[edit | edit source]


Casamacciula

[edit | edit source]


Casamozza

[edit | edit source]


Casanova

[edit | edit source]


Casaperta

[edit | edit source]


Casatorra

[edit | edit source]


Casevecchie

[edit | edit source]


Casta

[edit | edit source]


Castellare di Casinca

[edit | edit source]


Castellare di Mercuriu

[edit | edit source]


Castellu di Rostinu

[edit | edit source]


Castifau

[edit | edit source]


Castiglione

[edit | edit source]


Castineta

[edit | edit source]


Castirla

[edit | edit source]


Cateri

[edit | edit source]


Cavru

[edit | edit source]
  • Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè.


Centuri

[edit | edit source]


Cervione

[edit | edit source]


Chisa

[edit | edit source]


Chjalza

[edit | edit source]


Chjatra

[edit | edit source]


Ciamannaccia

[edit | edit source]


Coghja

[edit | edit source]


Conca

[edit | edit source]


Curbara

[edit | edit source]
  • Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.

Currà

[edit | edit source]


Corscia

[edit | edit source]


Corti

[edit | edit source]



Costa

[edit | edit source]


Coti Chjavari

[edit | edit source]
  • A chì l'attempa a perdi.


Cristinacce

[edit | edit source]


Croce

[edit | edit source]


Crocicchja

[edit | edit source]


Cugnoculu Montichji

[edit | edit source]


Curzi

[edit | edit source]


Cuttoli Corticchjatu

[edit | edit source]

U pannu sfinazzatu si tesse in Curtichjatu Cuttoli Corticchjatu paesi di i setti funtani l'omi curruti i donni tutti putani

Cuzzà

[edit | edit source]
  • A pratica vinci a grammatica.


Diana

[edit | edit source]


Eccica Suaredda

[edit | edit source]


Erbaghjolu

[edit | edit source]


Erbalunga

[edit | edit source]


Erone

[edit | edit source]



Evisa

[edit | edit source]

"Strada bella ùn hè mai longa"

Farinole

[edit | edit source]


Favalellu

[edit | edit source]


Favone

[edit | edit source]


Felce

[edit | edit source]


Felicetu

[edit | edit source]


Ficaghja

[edit | edit source]


Figari

[edit | edit source]



Focichja

[edit | edit source]


Folelli

[edit | edit source]


Fuzzà

[edit | edit source]

Francardu

[edit | edit source]


Frassetu

[edit | edit source]
Frassetu
Frassetu
  • A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
  • A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi.
  • A casa piglia, a casa rendi.
  • A cavaddu dunatu, un fidià denti.
  • A chì campa n'ha da veda.
  • A chì ci picca ci sta.
  • A chi dormi un piglia pesci.
  • A chì l'attempa a perdi.
  • A chì l'hà in culu l'ha in casa.
  • A chi mori, à chi s'allarga.
  • A chi stanta, à chi scurnochja.
  • A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
  • A chì troppu si cala, u culu vi mostra.
  • A chi un arrisica Un arrùzzica.
  • A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
  • A cumpagnia porta l'omu à a forca.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A forza d'impittà S'impara à marchjà.
  • A ghjara cresci ma a forza manca.
  • A ghjastema si rivolta.
  • A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.
  • A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
  • A lingua ossu un hà e ossu tronca.
  • A machja, ochji un ha ma ochji teni.
  • A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati.
  • A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia.
  • A tola e à lettu Alcunu rispettu.
  • A un bon' cani li si dà un bon ossu.
  • A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
  • A vita hè una affaccata di balconu.
  • A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
  • Accantu u focu, a paglia ci stà mali.
    • Alternative 1* Accantu u focu, a scopa ci stà mali.
    • Alternative 2* Accantu u focu, a stoppa ci stà mali.
  • Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori Canta di rabbia.
  • Aiuta ti, Diu t'aiuta.
  • Alliscia a mamma par avè a figliola.
  • Amori e signuria un vòlini cumpagnia.
  • Ancu a pulgia t'ha a tossa.
  • Ancu l'onori sò castighi.
  • Andendu videndu.
  • Annata d'erba Annata di merda.
  • Aostu seccu Castagna par ogni ceppu.
  • Aprili Desfa purcili. (Variante * ... spigni purcili.)
  • Aqua corri e sangui strigni.
  • Aqua d'aostu Oliu e mostu.
  • Aqua minuta Ghjugni à l'ossu E un hè criduta. Variante * ... ghjugni à i carri
  • Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
  • Casi frà li casi e vigni frà li vigni.
  • Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri.
  • Cavaddu vechju, zecchi e moschi.
  • Chè lu mal' vicinu Un durghi chè quant'è a nevi marzulina.
  • Chì campa spirendu Mori caghendu.
  • Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta.
  • Chì cerca trova.
  • Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
  • Chì di piombu Tomba Di piombu mori.
  • Chì disprezza, compra.
  • Chi muta Muga.
  • Chi nasci Pasci.
  • Chi posa Mal pensa.
  • Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu.
    • Alternative 1* Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chì un invechja Hè pena di vita.
  • Chi va e volta, bon' viaghju faci.
  • Chi va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu.
  • Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani.
  • Ci voli à lacà u fusu À chi n'ha l'usu.
  • Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra.
  • Ciò chi un tomba ingrassa.
  • Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda.
  • Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca.
  • Corciu à chi un ha à nimu.
  • Cosa fatta, loda la !
  • Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
  • Cunsigliu di topa e dannu di farina.
  • Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà.
  • Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa.
  • Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu.
  • Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà.
  • Diu hà fattu eppò farà.
  • Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
  • Fatti di notti, risa di ghjornu.
  • Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
  • Fora u denti Fora a pena.
  • Frivaghju, t'hà setti barretti.
  • Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
  • Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
  • Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
  • Guargualè, Guargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
  • Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
  • Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. [zuccadori = tailleur de pierre]
  • Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu.
  • Hè megliu ghjenti Ca arghjentu.
  • Hè megliu pocu chè micca.
  • I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji.
  • I funi longhi diventani sarpi.
  • I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante * ... Un i cunnosci cà a cuchjara.)
  • I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
  • I parenti Sò i denti.
  • I più beddi peri i màngnani i porchi.
  • I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi.
  • I solda un vènini micca cantendu.
  • In cumpagnia, u frati presi moglia.
  • In ogni lettu, ci hè pulgi.
  • Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi.
  • Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri.
  • Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta.
  • Isciuta vindèmia, appicca a sporta.
  • Làcrima di donna hè funtana di malizia.
  • Laga u buddenti E succorri l'appartenti.
  • L'amori hè cecu.
  • L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi.
  • L'aqua sfonda i ricci.
  • L'aqua va à u mari. (Variante * I vadini vani à u mari.)
  • L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire.
  • Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu.
  • Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.
  • Matrimonii e viduvali So dal celi distinati.
  • Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu.
  • Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
  • Mori più capretti chè capri vechji.
  • Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
  • Mortu u Cristu, spintu u lumu.
  • Innanzi chè micca, maritu vechju.
  • Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori.
  • Natali à u balconu Pasqua à u fuconu.
  • Natali à u ghjocu Pasqua à u focu.
  • Natu a parsona, natu u distinu.
  • Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi.
  • Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu.
  • O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata.
  • Oghji eiu, dumani tù.
  • Ogni cecu piegni i so ochji.
  • Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
  • Ogni tontu t'hà u so filu.
  • Ognunu bii incu a so bocca.
  • Ognunu piegni incu i so ochji.
  • Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
  • Ora vivu ora mortu.
  • Pàghani i chjughi par i maiori.
  • Pani e parnici * Affari di casa un si ni dici.
  • Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu.
  • Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
  • Par un colpu un casca l'àrburi.
  • Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru.
    • Alternative 1* Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
  • Par viaghju s'acconcia a somma.
  • Pastasciuta e macarona Più sò caldi più sò boni.
  • Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
  • Più hè parenti E più ghjentri.
  • Piu pècuri, piu mocci.
  • Più si campa e più si n'impara. (Variante * ... più si ni vedi.)
  • Poni in terra e spera in Diu.
  • Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi.
  • Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura.
  • Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
  • Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
  • Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu.
  • Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
  • Ronchi samirini un còddani in celi.
  • Ropa chi un hè vista, un po essa stimata.
  • Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna.
  • Saccu biotu un pò stà rittu.
  • Saccu pienu un pò piigà.
  • Sameri chi grogna Un ti fà vargogna.
  • Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. (Variante * Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.)
  • Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu.
  • Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi.
  • S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru.
  • Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
  • Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà.
  • Spezza u tempu in San' Bartolu.
  • Sparti ricchezza e torra puvertà.
  • Sproni mei e cavaddu di l'altri.
  • Strada faccencu, a somma s'acconcia.
  • Tal calzu, tal magliolu Tal babbu, tal figliolu.
  • Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza.
  • Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata.
  • Tuttu lacatu hè persu.
  • U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
  • U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
  • U candidatu prummetti piu casgiu chè pani.
  • U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci.
  • U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani.
  • U celi ùn si pò appuntiddà.
  • U discorsu porta l'omu à a forca.
  • U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu.
  • U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu.
  • U megliu oru hè quiddu chi piega.
  • U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
  • U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
  • U piu beddu ceppu, teni lu à maghju.
  • U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante * U boiu...)
  • U Signori dà a ropa à chi un ha denti.
  • U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
  • U Signori dà u fretu sicondu i panni.
  • U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. (Variante * ...Di i beddi donni ni faci u strascinu.)
  • U soli sorti par tutti.
  • U techju un credi u famitu.
  • U troppu bè s'arrivolta.
  • U troppu stroppia.
  • Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli.E deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma.
  • Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori.
  • Un disòrdini Faci un òrdini.
  • Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. Variante * ...chi hè mancatu.)
  • Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita.
  • Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci.
  • Un hè micca tutti i ghjorni festa.
  • Un hè micca sempri festa in Àmpaza.
  • Un si mori chè una volta.
  • Un si po dì "prruci" senza labbri.
  • Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura.
  • Un si po tena i dui pedi in u scarpu.
  • Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
  • Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda.
  • Una donna faci e sfaci una casa.
  • Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
  • Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama.
  • Vistu l'omu Vistu a raghjoni.

Furciolu

[edit | edit source]
  • Un chjameti povar'omu A chi t'hà un chjosu in Valgonu. (Furciolu)


Furiani

[edit | edit source]


Galeria

[edit | edit source]


Gavignanu

[edit | edit source]


Ghisonaccia

[edit | edit source]


Ghisoni

[edit | edit source]


Ghjannucciu

[edit | edit source]


  • A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu.
  • A chì t'ha culu, tira peta.
  • A lingua un hà ossa ma i faci rompa.
  • A règula ci sta bè Ancu in casa di u rè.
  • Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Donna, dannu.
  • I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu.
  • Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia.
  • Sè u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi.
  • Tinta quidda panca Dund'un ci posa barba bianca.
  • U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.


Giocatoghju

[edit | edit source]


Ghjuvicaccia

[edit | edit source]


Girolata

[edit | edit source]


Giuncaghju

[edit | edit source]


Ghjunchetu

[edit | edit source]


Granaccia

[edit | edit source]


Grossa

[edit | edit source]


Grussetu Prugna

[edit | edit source]


Guagnu

[edit | edit source]


Isoledda

[edit | edit source]


Isula Rossa

[edit | edit source]


Isulacciu di Fiumorbu

[edit | edit source]


La Porta

[edit | edit source]





Laretu di Taddà

[edit | edit source]
  • A chi para fritu, para caldu.
  • À chì ùn hà capu, aghi bon' gambi.
  • À chì ùn sà chì arti fà, vochi à caccia o à piscà.
  • À chì ùn si misura ùn dura.
  • A chi va forti, va à la morti.
  • A fami faci escia u lubbu di a tana.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.
  • A pratica vinci a grammatica.
  • A quandu Pasqua, à quandu tasca.
  • A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var* À forza...)
  • A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu.
  • Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni ùn vi ni caccia.
  • Annata d'erba Annata di merda.
  • Aqua d'austu Oliu e mustu.
  • Aqua di luddu Un faci bè à nudda.
  • Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli.
  • Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu.
  • Cavaddu vechju, zicchi e muschi.
  • Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu.
  • Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina.
  • Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntinuu.
  • Cuccu, cuccheddu D'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. E ti docu pinna e calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.
  • U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu.
  • Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà.
  • Fatti di notti, risi di ghjornu.
  • Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu.
  • In bucca chjusa un n'entri musca.
  • In ghjesgia grandi un crepa preti.
  • In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa.
  • Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju.
  • L'omu pruponi E Diu disponi.
  • Maghju, cudaghju.
  • Marzu, catarzu, figliolu di mangnonu. Ti ni sè andatu senza lacà mi un agnonu. - Aprili, lu mè frateddu, presta mi lu prima e lu dui. - Lu prima u tengu da mè. Ti pristaraghju u dui e u trè.
  • Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu.
  • Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu.
  • Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju.
  • Mori più agnedda ca muntona.
  • Mossu la verra Bucia quant'é terra.
  • Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu.
  • O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu.
  • Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.
  • Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
  • Par un nivulu di frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju.
  • Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.
  • Pecura nera e pecura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
  • Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura.
  • Quandu ellu canta lu cuccu Muta pelu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.
  • Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori.
  • Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.
  • Quandu u porcu hè ticchju si volta a trova.
  • Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
  • Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju.
  • U bè di luntanu si ferma par istrada.
  • U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu.
  • Saccu biotu un teni rittu.
  • Saccu pienu un si pò torcia.
  • Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.
  • Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.
  • Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu.
  • Tramuntana, frisca è sana. Pa li vechji ùn hè sana È mancu par i zitelli Chì l'arrusti a so curella. (a curella = a curata)
  • U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
  • U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu.
  • U tichju un credi u famitu.
  • Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta.
  • Un si mori chè una volta.
  • Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu.
  • Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna.

Lavatoghju

[edit | edit source]


Lecci

[edit | edit source]


Lentu

[edit | edit source]


Letia

[edit | edit source]


Linguizzetta

[edit | edit source]


Livesi

[edit | edit source]


Livia

[edit | edit source]
  • A chì posa mal' pensa.
  • A bumbara di Livia, a parolla di San Gavinu e u soli di Zonza.

Moltifau

[edit | edit source]


Lopigna

[edit | edit source]


Loretu di Casinca

[edit | edit source]


Lozzi

[edit | edit source]


Lucciana

[edit | edit source]


Lugu di Nazza

[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: http://co.wikipedia.org/wiki/U_Lugu_di_Nazza

Lumiu

[edit | edit source]



Macà Croci

[edit | edit source]


Macinaghju

[edit | edit source]


Mansu

[edit | edit source]


Maratu

[edit | edit source]


Marignana

[edit | edit source]


Marina di Canella

[edit | edit source]


Marinca d'Ulmetu

[edit | edit source]


Matra

[edit | edit source]


Mausoleu

[edit | edit source]


Mazzaretu

[edit | edit source]


Mazzola

[edit | edit source]



Meria

[edit | edit source]


Merusaglia

[edit | edit source]

Trasferitu à l'adrizzu: w:Merusaglia. Si cuntinueghja quà.

Mignataja

[edit | edit source]


Miomu

[edit | edit source]


Moita

[edit | edit source]


Moline

[edit | edit source]


Moltifau

[edit | edit source]


Monaccia d'Auddè

[edit | edit source]


Monacia d'Orezza

[edit | edit source]


Moncale

[edit | edit source]


Monte

[edit | edit source]

Di u boie,fideghja davanti,di u sumere,fideghja daretu,é di Montisgiani,fideghja ogni latu...

Montegrossu

[edit | edit source]
  • Montemaiò, Montecagò, tira e pede à centu chilò.
  • lunghignanu, ne sì ne nò.

Monticellu

[edit | edit source]


Moriani Piaghja

[edit | edit source]


Morsiglia

[edit | edit source]


Morta

[edit | edit source]


Mulini

[edit | edit source]


Muracciole

[edit | edit source]


Muratellu

[edit | edit source]


Muratu

[edit | edit source]
  • Tempu scuru, puzza l'ugliata.



Murzu

[edit | edit source]


Nessa

[edit | edit source]


Nocariu

[edit | edit source]


Noceta

[edit | edit source]


Nonza

[edit | edit source]


Noval

[edit | edit source]


Novella

[edit | edit source]


Ocana

[edit | edit source]


Occhjatana

[edit | edit source]


Ogliastru

[edit | edit source]


Olcani

[edit | edit source]
  • I nostri pruverbi so santi è ghjusti.
  • L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue.
  • U duttore pass' e vene, à chì ha u male u si tene.
  • Una lingua si cheta, un populu si more.
  • Olcanesi arubaselle.
  • Ogliastrinchi cipulaghji.

Oletta

[edit | edit source]


Olmeta di Capi Corsu

[edit | edit source]


Olmeta di Tuda

[edit | edit source]


Olmi Cappella

[edit | edit source]


Olmiccia

[edit | edit source]



Omessa

[edit | edit source]


Ortale

[edit | edit source]


Ortiporiu

[edit | edit source]



Osani

[edit | edit source]



Palasca

[edit | edit source]


Palavese

[edit | edit source]


Palleca

[edit | edit source]

Palleca à chì furra à chì nega

Palumbaggia

[edit | edit source]


Pancheraccia

[edit | edit source]


Parata

[edit | edit source]


Partinellu

[edit | edit source]


Pastricciola

[edit | edit source]


Patrimoniu

[edit | edit source]


Pedicorti (di Gaggiu)

[edit | edit source]


Pedicroce

[edit | edit source]


Pedipartinu

[edit | edit source]


Pietralba

[edit | edit source]
  • In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.

Petranera

[edit | edit source]


Pedigrisgiu

[edit | edit source]


Penta di Casinca

[edit | edit source]


Pentacquatella

[edit | edit source]


Perelli

[edit | edit source]



Peru Casevechje

[edit | edit source]


Petra di Verde

[edit | edit source]


Petracorbara

[edit | edit source]


Piana

[edit | edit source]


Pianellu

[edit | edit source]


Pianiccia

[edit | edit source]


Pianottuli Caldareddu

[edit | edit source]


Pianu

[edit | edit source]


Piazzali

[edit | edit source]


Piazzole

[edit | edit source]


Pie d'Orezza

[edit | edit source]


Pietrapola

[edit | edit source]


Pietraserena

[edit | edit source]


Pietricaghju

[edit | edit source]


Pietrosu

[edit | edit source]


Pieve

[edit | edit source]


Pigna

[edit | edit source]


Pila Canali

[edit | edit source]
  • À bocca chjusa, ùn ghjentri mosca.
  • A botta vechja faci u bon' vinu.
  • A chì campa n'hà da veda.
  • À chi dormi ùn piglia pesci.
  • À chì l'hà in culu l'hà in casa.
  • À chi un arrisica ùn arrùzzica.
  • A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.
  • À forza di tirà a corda strappa.
  • A règula ci sta bè ancu in casa di lu rè
  • Aceddu in cabbia ùn canta di cori, ma canta di rabbia
  • Aiuta ti, Diu t'aiutarà.
  • Aprili, Aprili, desfa purcili.
  • Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.
  • Centu casi, centu milla miserii.
  • Chì disprezza compra.
  • Chi posa mal' pensa.
  • Chì un invechja hè pena di vita.
  • Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.
  • Ci vò à mangnà un bacinu di sali par cunnoscia una parsona.
  • Di ciè chè tù senti ùn ni creda micca, di ciè chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.
  • Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia e quidda altra la metti.
  • L'aqua si ni va sempri à u mari.
  • Nè par maghju nè par maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.
  • Più pendi è più rendi.
  • San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.
  • Prima ghjugna, prima tigna.
  • Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.
  • U boiu chi ùn vo bia hè un gattivu zifulà.
  • U celi fattu à pani, s'eddu ùn piovi oghji piovi dumani.
  • U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.
  • U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.
  • U techju ùn credi u famitu.
  • U troppu stroppia.
  • Ùn fà mali chi hè piccatu. Ma ùn fà bè chi hè qhjittatu.
  • Una donna faci è sfaci una casa.

Pinareddu

[edit | edit source]



Piobetta

[edit | edit source]


Pioghjola

[edit | edit source]


Pisciatedda

[edit | edit source]


Pitretu-Bicchisgià

[edit | edit source]


Pitrusedda

[edit | edit source]


Poghju Mezzana

[edit | edit source]


Poghju di Nazza

[edit | edit source]


Poghju di Venacu

[edit | edit source]


Poghju d'Oletta

[edit | edit source]


Poghju Marinacciu

[edit | edit source]


Polverosu

[edit | edit source]


Ponte Leccia

[edit | edit source]


Ponte Novu

[edit | edit source]


Popolasca

[edit | edit source]


Poretta

[edit | edit source]


Porettu

[edit | edit source]


Porri

[edit | edit source]

Un hé ancu notte in Porri

Porti Vecchju

[edit | edit source]


Portu

[edit | edit source]


Portu Poddu

[edit | edit source]


Pratavone

[edit | edit source]


Pratu (di Ghjuvellina)

[edit | edit source]


Prubià

[edit | edit source]


Prunelli (di Casacconi)

[edit | edit source]

so cuante i beati paoli di prunelli

Prunelli (di Fiumorbu)

[edit | edit source]


Prunete

[edit | edit source]


Prunu

[edit | edit source]


Puggiale

[edit | edit source]


Pughjolu

[edit | edit source]


Purtichju

[edit | edit source]


Purtigliolu

[edit | edit source]


Quasquara

[edit | edit source]


Quenza

[edit | edit source]
  • A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu.


Querciolu

[edit | edit source]


Quercitellu

[edit | edit source]


Rapaghju

[edit | edit source]


Rapale

[edit | edit source]


Rennu

[edit | edit source]


Rezza

[edit | edit source]


Ribba Gialla

[edit | edit source]


Riventosa

[edit | edit source]


Roglianu

[edit | edit source]


Rosazia

[edit | edit source]


Rospigliani

[edit | edit source]


Rusiu

[edit | edit source]


Rutali

[edit | edit source]

Sagona

[edit | edit source]


Salice

[edit | edit source]


Salicetu

[edit | edit source]


Sampolu

[edit | edit source]


San Ciprianu

[edit | edit source]


San Damianu

[edit | edit source]


San Gavinu (d'Ampugnani)

[edit | edit source]


San Gavinu (di Carbini)

[edit | edit source]


San Gavinu (di Fiumorbu)

[edit | edit source]


San Gavinu (di Tenda)

[edit | edit source]


San Ghjulianu

[edit | edit source]


San Lurenzu

[edit | edit source]


  • Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu
  • Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.
  • hé contu a fa un cunventu a morianinchi
  • O signore fate voi chi site u piu supranu é metite u ghjudiziu anch'a quelli ch'un ne hannu
  • Un ti ride micca di u mio dolu chi quandu u meiu he vecchiu u toiu he novu
  • Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.
  • chi di ghjalina nace in terra ruspa
  • U vinu face parlà.
  • Ochju ch'un vede un po ghjudicà.
  • piu pecure piu mocichi
  • astri miraculi a fatu u tonnu
  • pane é pernice affari di casa un si ne dice
  • da Monte Cristu si vede Capraia
  • Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.
  • Hè megliu ricumandassi à Diu chè à i so santi.
  • Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.
  • hé cume magumettu un'ha ne casa ne tettu
  • un'he bella a sporta chi sempre piglia e mai un porta
  • Balaninu untu e finu.
  • so di castineta mi ritirghu
  • so di castineta miru e tiru
  • pidochiu rifattu
  • Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.
  • À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.
  • Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.
  • a chi face duie case in una ci piove
  • Quandu si sente tunà in qualchi locu piove.
  • À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.
  • hé u boie chi tratta u cavallu di curnutu
  • he sgalabatu cume u veneri
  • u tennenu cume a coppa u veneri santu
  • so piu parenti che amighi
  • a chi dorme un piglia pesci
  • Pecura nera pecura bianca à chì more more à chì campa campa.
  • Pecura bianca pecura nera parti a mane e volti a sera.
  • Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.
  • ghjalina ch'un pipa ha pipatu
  • fa a veghja di san gallu
  • fassi vene i fantiglioli
  • a chi a culu peta
  • una manu lava l'altra e tutte duie lavanu a faccia
  • bastia bastia a ch'un ha solu un ci stia
  • fa l'arte di mighelassu manghja beie e anda a spassu
  • Bonghjornu li si dice anch'à un cane.
  • fughje cume u diavule a a croce
  • mortu christu spenti i lumi
  • a cavalu datu un si feghja i denti
  • cusi ch'ella durghi pane biancu e fighi maturi
  • hé bugiardu cume scopa
  • hé falzu cume a liciva
  • O manghja issa minestra O salta issa finestra
  • U signore un paga micca tutti veneri ma quand'ellu paga paga tuttu à tempu.
  • S'ochju un vede core un vole.
  • L'amore hè cume u fume ;ch'accega l'oghjii e un vede lume
  • Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.
  • Donne, fucili e cavalli un cunvene d'imprestà li.
  • Megliu morti chè storti.
  • D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.
  • À l'Avapessa u diavule si cunfessa.
  • Pigna e Curbara tutti sciocchi e una para.
  • Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.
  • Moitinchi cori finti.
  • tantu a tene che a scurtica
  • Furia di mane, asgiu di sera.
  • A matina leone, a sera cuglione.
  • agliu he andatu e cipolla he vultatu
  • hé andatu beccu he turnatu capra
  • Donne, cavalli e noce volenu mane atroce.
  • Ch'un s'aiuta s'annega.
  • À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.
  • va a piglia l'acqua cu u spurtellu
  • Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.
  • Chi vole campa solu piglii a machja.
  • Prima pensa à tè, dopu a l'altri.
  • Chì veghja à a luna dorme à u sole.
  • Un si po dorme e fà a guardia.
  • Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.
  • Cane chì abbaghja un piglia caccia.
  • Chì t'abezza ti sbezza.
  • Chì male fonda male accima.
  • Un hè a brinna ch'empie u fossu.
  • Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.
  • Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.
  • Amore e signuria ùn volenu cumpagnia.
  • Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.
  • Sò e mamme chi facenu e figliole.
  • Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.
  • Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.
  • Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.
  • Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.
  • Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.
  • Serate di ghjennaghju e ghjurnate di maghju.
  • stocafissu e baccala apri a bocca e fa fala
  • Sangue, da e petre un si ne pò caccià.
  • Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.
  • In li paesi soii e vacche vincenu i boi.



--Guaitellajl 13*44, 19 Apr 2005 (UTC)

San Marcu

[edit | edit source]


San Martinu (di Lota)

[edit | edit source]


San Nicolau

[edit | edit source]


San'Fiurenzu

[edit | edit source]


Santa Lucia (di Mercuriu)

[edit | edit source]


Santa Lucia di Moriani

[edit | edit source]


Santa Lucia (di Porti Vechju)

[edit | edit source]


Santa Lucia (di Tallà)

[edit | edit source]


Santa Maria (di Lota)

[edit | edit source]


Santa Maria Figaniedda

[edit | edit source]


Santa Maria Poghju

[edit | edit source]


Santa Maria Sichè

[edit | edit source]


Santa Reparata (di Moriani)

[edit | edit source]


Santa Reparata di Balagna

[edit | edit source]
  • Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.
  • Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.
  • Più pecure più mocce.
  • Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.

Santa Severa 2

[edit | edit source]

Sant'Andria (di Cutone)

[edit | edit source]


Sant'Andrea ('di Boziu)

[edit | edit source]


Sant'Andria (d'Orcinu)

[edit | edit source]


Sant'Antone

[edit | edit source]


Sant'Antoninu

[edit | edit source]


Santu Petru (di Tenda)

[edit | edit source]


Santu Petru (di Venacu)

[edit | edit source]


Sari di Porti Vechju

[edit | edit source]


Sari d'Orcinu

[edit | edit source]


Sari Sulinzara

[edit | edit source]


Sarra di Farru

[edit | edit source]


Sarra di Scupamè

[edit | edit source]


Sarrola Carcupinu

[edit | edit source]


Sartè

[edit | edit source]


Scalella

[edit | edit source]


Scata

[edit | edit source]


Scolca

[edit | edit source]
  • Roba di Scolca, roba di forca

Sermanu

[edit | edit source]


Serra di Fiumorbu

[edit | edit source]


Serraghja

[edit | edit source]


Serriera

[edit | edit source]


Silvarecciu

[edit | edit source]


Siscu

[edit | edit source]
  • Chì vole cunnoscie e pene di l'infernu, stazzunaru l'estate è muratore l'invernu
  • E nuttate in mare, una bella è cent'amare

Soccia

[edit | edit source]


Solaru

[edit | edit source]


Sorbu Ocagnanu

[edit | edit source]


Soriu

[edit | edit source]


Sotta

[edit | edit source]


Soveria

[edit | edit source]


Speloncatu

[edit | edit source]


Stazzona

[edit | edit source]


Stilicione

[edit | edit source]


Suaredda

[edit | edit source]


Suarichju

[edit | edit source]


Suddacarò

[edit | edit source]


Sulinzara

[edit | edit source]


Surbuddà

[edit | edit source]


Tagliu Isulacciu

[edit | edit source]


Talasani

[edit | edit source]


Tallone

[edit | edit source]


Tarcu

[edit | edit source]


Tarranu

[edit | edit source]


Tassu

[edit | edit source]


Tattone

[edit | edit source]
  • A paura faci cacà a mula.

Tavacu

[edit | edit source]


Tavera

[edit | edit source]

Vai ! ghjunghjarè in Tavera Spusarè a peghju chì c'era

Cosa cuntata in Tavera Hè ben truvata s'ùn hè vera

Cum'è e donne di Tavera Senza garbu nè manera

Tirolu

[edit | edit source]

Tiuccia

[edit | edit source]


Tivulaghju

[edit | edit source]


Tizzà

[edit | edit source]


Todda

[edit | edit source]


Tominu

[edit | edit source]


Tocchisi

[edit | edit source]


Tralonca

[edit | edit source]


Travu

[edit | edit source]


Trinità di Porti Vechju

[edit | edit source]


Auccià

[edit | edit source]

Quì ci spampa lu granone è s'empie più d'un saccone

nè bè à cantu à u fiumi, nè donna d'ustaria, nè cumpà in cità, ùn ti venga a fantasìa

auccianesi, civuddaghji !

Ulmetu

[edit | edit source]


Urbalaconu

[edit | edit source]


Urtaca

[edit | edit source]
  • A furia hè per i latri.
  • In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.

Uspedali

[edit | edit source]


Vaccaghja

[edit | edit source]


Valle d'Alesani

[edit | edit source]


Valle di Campoloru

[edit | edit source]


Valle di Mezzana

[edit | edit source]


Valle di Rostinu

[edit | edit source]


Valle d'Orezza

[edit | edit source]


Vallecalle

[edit | edit source]


Vallica

[edit | edit source]


Valrose

[edit | edit source]


Vargualè

[edit | edit source]


Velone Ornetu

[edit | edit source]


Venacu

[edit | edit source]


Ventiseri

[edit | edit source]

Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta

Venzolasca

[edit | edit source]

Verdese

[edit | edit source]


Verghja

[edit | edit source]


A bugìa hè nata in Veru

Vescuvatu

[edit | edit source]


Vezzani

[edit | edit source]


  • A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu .


Vighjaneddu

[edit | edit source]


Vignale

[edit | edit source]

Torn'à Vignale chì ghjè un bellu paese.

Villanova

[edit | edit source]


Ville di Parasu

[edit | edit source]


Ville di Pietrabugnu

[edit | edit source]


Vivariu

[edit | edit source]


Vizzavona

[edit | edit source]


A Vulpaiola

[edit | edit source]

Vutera I Bagni

[edit | edit source]


Zalana

[edit | edit source]


Zevacu

[edit | edit source]
  • A chì mali vivi, mali mori.
  • A strada bedda un hè mai longa.
  • Frivaghju, t'hà setti barretti.
  • Frivaghju Un lacà di fà u to viaghju.
  • Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
  • Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.


Zicavu

[edit | edit source]
  • A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura.


Zigliara

[edit | edit source]
  • Tigliolu, ti vogliu.


Zilia

[edit | edit source]


Zirubia

[edit | edit source]


Zonza

[edit | edit source]



Da classà

[edit | edit source]
  • Sè i guai si mittiani à u soli Ognunu si ripigliaria i soi.