Jump to content

Wp/wlx/Mărțișor

From Wikimedia Incubator
< Wp | wlx
Wp > wlx > Mărțișor
Mărțișor
celebration
Native labelMărțișor Edit
CountryNorth Macedonia, Bulgaria, Romania, Moldova Edit

Mărțișor (Romanian buɔbʋ: [mərt͡siˈʃbii]) ɩyε lasɩrɩ chiʋ baŋ maŋ dɩ a is Spring piilεε jaa a March puoŋ a paahɩ , a paahɩ a buŋ maŋ maalɩ nɩŋ intertwined red anɩŋ white strings nɩŋ hanging tassel.Ʋ ɩɩbʋ jie ɩyε Romania anɩŋ Moldova[1],kyε la yi-taa nɩŋ Martenitsa tradition aŋ bɩ Bulgaria, Martinka a North Macedonia puoŋ anɩŋ lasirɩ jaani aŋ yɩ Southeastern Europe.[2]

A yelbiri Mărțișor ɩyɛ a diminutive ku marț, a folk korɛɛ yuori ku March (martie, a pampana Romanian),kyɛ ʋ bɩgɩhɛɛ ɩ "little March"[3]. A lasɩrɩ munpiilɛɛ yi-jie ɩyɛ Roman chɩʋ dɩɩbʋ kua New Year on 1 March[4].

pampana lasɩrɩ paahɩyɛ buŋ bilɩɩ yagilɩbʋ ba kɔkɔe awo a brooch bii a lapel pin,a chɩʋ fɔrɔ wɔgrɩ, a piilɩ 1 March

Ʋ bɩgɩhɩbʋ a UNESCO puoŋ Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity.[5]

A bunhʋʋ

[edit | edit source]

Pampana ŋa a Mărțișor ɩyε bʋŋ baŋ maŋ dɩ silk strings maalɩ, kyε ba maŋ paahɩ red anɩŋ white. Senɩ a yuoni 19th century colors jaanɩ baŋ da maŋ dɩ: black anɩŋ white a Mehedinți puoŋ anɩŋ Aromanian communities, red yuɔŋ bɩ a Vâlcea, Romanați, Argeș, Neamț, anɩŋ Vaslui, black anɩŋ red a Brăila puoŋ , white anɩŋ blue a bɩ Vrancea puoŋ, bɩɩ colours jemaa a southern Transylvania lombrɩ kaŋa anɩŋ Moldova. kyε bɩɩ, a bunŋhuu mine baŋ maŋ dɩ maalɩ ɩyε wool, linen, cotton, bɩɩ silk[6].

seu’bia da marɛɛ a ‘ngmiihɩ , a kpɔŋ maŋ ɩyɛ libɩa, aŋ ɩ silver, bii cross pendants. Puorɩŋ a bumboorɩhɩ da lɛʋhɩyɛŋ a yinɩŋ wa a four-leaf clover, ladybug, snowdrop etc. Bulgarian Martenitsa da toonhɩ-maalɩyɛ a tassel ɩŋ kontombilii bam buɔna Pizho anɩŋ Penda. Moldova puoŋ a bungyagilaa maalɩbʋ piilɛɛ meselɩhʋŋ yɩnɛɛ ethnographic objects a puorɩ 20th century .

A lesiri

[edit | edit source]

A lesɩrɩ ku kʋʋbʋ anɩŋ Mărțișor yɛrɩbʋ ationwide ɩyɛ paalʋʋ jaa lasɩrɩaŋ bɩ Romanians, Moldovans, anɩŋ Aromanians. yɩ-yaa tʋʋbʋ mine paahiyɛ a Martenitsa, chiʋ dɩɩbʋ ku Bulgarians, anɩŋ Martinka ku Macedonians, kyɛ ka yirɩ jaanɩ awo Albanians, Turks a yi a Ohrid region, Greeks aŋ yɩ Northern Greece, the isles of Rhodes, Dodecanese anɩŋ Karpathos, a Gagauz nuba , anɩŋ a the Diaspora ku nuba jemaa anɩŋ yɩrɩ lasirɩ bʋʋrʋ-buura tʋʋbʋ.

A bunhʋʋ da dɩyɛ a yɩ pɔgɩbʋ anɩŋ bibilɩɩ ,fɩɩŋ gaa daba, anɩŋ bapuribʋ nɩŋ ninkorɩ. A region jaa tarɛɛ wɔgrɩ jaanɩ ku bila nɩ ʋŋ na bɩŋ,a yɩ bɛrɩ ayɩ gara ata 2–3 a Iași region ku Moldavia puoŋ, awaana chɩʋrɩ ayi gara ata 2–3 months a Vâlcea region ku Oltenia puoŋ.a baahaa wɔgrɩ jaa maŋ laŋnɩyɛ a bɩgɩhɛɛ ku egɩbʋ gaa a natural world: a lɛʋbʋ ku migratory birds awo swallows anɩŋ white storks, a flowering of fruit trees (apple tree, cherry tree), a blossoming kuroses,bii a nɩŋ a holiday nimbihie aŋ bɩ a kalenda.

Mɩŋ kaa nyε

[edit | edit source]
  • Dragobete - another Romanian spring/fertility holiday
  • Martenitsa

Literature

[edit | edit source]
  • Despina Leonhard: Das Märzchen: Brauch und Legende / Mărțişorul: Obicei şi Legendă. Ganderkesee 2016. ISBN 978-3-944665-06-1

Tarejiihi

[edit | edit source]

{{

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or#cite_note-1
  2. https://en.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or#cite_note-2
  3. https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)
  4. https://www.academia.edu/19702620/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99orul_%C3%AEn_Sud_Estul_Europei
  5. https://en.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or#cite_note-6
  6. https://en.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or#cite_note-7