Jump to content

Wp/pov/Bisau

From Wikimedia Incubator
< Wp | pov
(Redirected from Wp/pov/Bissau)
Wp > pov > Bisau
Ministeriu di Justisa.
Rua di Bisau.

Bisau i un reẑion, kapital i sidadi mas garandi di Gine-Bisau. Na 2015, tene 492,004 di jintis.[1] I pertu di Riu Geba, kuma sai no Osianu Atlanticu. Tambi i un portu garandi importanti, sedu un centru administrativu i militar.

Storia

[edit | edit source]

Antis di ciga di brankus, i ilia di Bissau seduba habitadu pur jinti papel. Sugundu tradison, i renu seduba fundadu pur Mecau, fiju di rei di Quinara. I renu di Bissau te mesmu juda bos purtuguisis dipus di si ciga, i nfrenta papeis di Cacheu.

Sidad di Bissau seduba kumpudu na 1687 suma un postu di troka purtuguis.[2] I 1973, dipus di vitoria di guerrillhas di PAIGC, indipendensia di Guiné-Bissau, i kapital seduba Madina do Boe. Na 1974 i kapital muda pa Bissau.

Kultura

[edit | edit source]

Atrason nklui i forti purtuguis "Fortaleza de São José da Amura", tene i korpu di Amílcar Cabral. Na Gera Sivil di 1998-1999, manga konstrusons teneba distruison. Ramadan i un important selebrason pabia di jinti musulmanu na sidadi.

Demugrafia

[edit | edit source]

Na census di 1979, Bissau teneba 109,214 di jintis, na census di 2009 384,960,[3] i na census di 2015 492,004. Bissau i kompostu 20,5% di balanta, 18,0% di fulas i 15,7% di papeis, ku importanti minoria di mandingas, beafadas, felupes, manjacos, nalus i bijagós.[4]

Maioria di populason di bissau i kriston (40,2%) ku musulmanu sedu 34,2%, i 7,9% spirita.[5]

Edukason

[edit | edit source]

I prinsipal aranẑus di skolas na pais i:

Sugundu

Purmeru

I sidadi tambi tene 2 skolas internasionals:[9]

  • Escola Portuguesa da Guiné-Bissau
  • Escola Portuguesa Passo a Passo

Sport

[edit | edit source]

Futebol i sport mas famozu na sidadi i na pais. alguns clubs:

I stadium:

Referensias

[edit | edit source]
  1. Africa by Country Internet User Stats and 2017 Population. Web Archive di oriẑinal. Konsultado na 12 di Novembru di 2025.
  2. "Guinea-Bissau". Political Chronology of Africa. Political Chronologies of the World. Europa Publications. 2001. p. 208–213
  3. https://population-statistics.com/listing
  4. EXPERIÊNCIAS DE ENSINO BILÍNGUE EM BUBAQUE, GUINÉ-BISSAU: línguas e saberes locais na educação escolar di Etoal Mendes (2018). Porto Alelgre
  5. TERCEIRO RECENSEAMENTO GERAL DA POPULAÇÃO E HABITAÇÃO - 2009. Web archive di oriẑinal.
  6. Furtado, Alexandre Brito Ribeiro (2005). Administração e Gestão da Educação na Guiné-Bissau: Incoerências e Descontinuidades. Universidade de Aveiro.
  7. "Voluntários Fazem Diferença em Projeto em Guiné-Bissau" Notícias Adventistas. Web Archive di oriẑinal.
  8. "Equipamento Novo e Desafios Adicionais para Universidade Amílcar Cabral". Web Archive di oriẑinal.
  9. "Escolas com Currículo Português na Guiné-Bissau" Ministeriu Purtuguis di Edukason. Web archive di oriẑinal.