Wp/pov/Bisau


Bisau i un reẑion, kapital i sidadi mas garandi di Gine-Bisau. Na 2015, tene 492,004 di jintis.[1] I pertu di Riu Geba, kuma sai no Osianu Atlanticu. Tambi i un portu garandi importanti, sedu un centru administrativu i militar.
Storia
[edit | edit source]Antis di ciga di brankus, i ilia di Bissau seduba habitadu pur jinti papel. Sugundu tradison, i renu seduba fundadu pur Mecau, fiju di rei di Quinara. I renu di Bissau te mesmu juda bos purtuguisis dipus di si ciga, i nfrenta papeis di Cacheu.
Sidad di Bissau seduba kumpudu na 1687 suma un postu di troka purtuguis.[2] I 1973, dipus di vitoria di guerrillhas di PAIGC, indipendensia di Guiné-Bissau, i kapital seduba Madina do Boe. Na 1974 i kapital muda pa Bissau.
Kultura
[edit | edit source]Atrason nklui i forti purtuguis "Fortaleza de São José da Amura", tene i korpu di Amílcar Cabral. Na Gera Sivil di 1998-1999, manga konstrusons teneba distruison. Ramadan i un important selebrason pabia di jinti musulmanu na sidadi.
Demugrafia
[edit | edit source]Na census di 1979, Bissau teneba 109,214 di jintis, na census di 2009 384,960,[3] i na census di 2015 492,004. Bissau i kompostu 20,5% di balanta, 18,0% di fulas i 15,7% di papeis, ku importanti minoria di mandingas, beafadas, felupes, manjacos, nalus i bijagós.[4]
Maioria di populason di bissau i kriston (40,2%) ku musulmanu sedu 34,2%, i 7,9% spirita.[5]
Edukason
[edit | edit source]I prinsipal aranẑus di skolas na pais i:
Sugundu
- Liseu Nasional Kwame N'Krumah[6]
- Skola Adventista Bethel-Bissau[7]
Purmeru
- Universidadi Amílcar Cabral[8]
- Universidadi Katulika di Guiné-Bissau
- Universidadi Jean Piaget di Guiné-Bissau
I sidadi tambi tene 2 skolas internasionals:[9]
- Escola Portuguesa da Guiné-Bissau
- Escola Portuguesa Passo a Passo
Sport
[edit | edit source]Futebol i sport mas famozu na sidadi i na pais. alguns clubs:
I stadium:
Referensias
[edit | edit source]- ↑ Africa by Country Internet User Stats and 2017 Population. Web Archive di oriẑinal. Konsultado na 12 di Novembru di 2025.
- ↑ "Guinea-Bissau". Political Chronology of Africa. Political Chronologies of the World. Europa Publications. 2001. p. 208–213
- ↑ https://population-statistics.com/listing
- ↑ EXPERIÊNCIAS DE ENSINO BILÍNGUE EM BUBAQUE, GUINÉ-BISSAU: línguas e saberes locais na educação escolar di Etoal Mendes (2018). Porto Alelgre
- ↑ TERCEIRO RECENSEAMENTO GERAL DA POPULAÇÃO E HABITAÇÃO - 2009. Web archive di oriẑinal.
- ↑ Furtado, Alexandre Brito Ribeiro (2005). Administração e Gestão da Educação na Guiné-Bissau: Incoerências e Descontinuidades. Universidade de Aveiro.
- ↑ "Voluntários Fazem Diferença em Projeto em Guiné-Bissau" Notícias Adventistas. Web Archive di oriẑinal.
- ↑ "Equipamento Novo e Desafios Adicionais para Universidade Amílcar Cabral". Web Archive di oriẑinal.
- ↑ "Escolas com Currículo Português na Guiné-Bissau" Ministeriu Purtuguis di Edukason. Web archive di oriẑinal.