Wp/lld/L ert de ziplè

From Wikimedia Incubator
< Wp‎ | lldWp > lld > L ert de ziplè
Jump to navigation Jump to search
Articul por Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

L'ert dl ziplé ie mo aldidancuëi viva te Gherdëina y và ndeur al 1600, cun influenzes che univa n pert da Persenon y n pert da Unieja.

La familia plu mpurtanta de scultëures di primes seculi, na vëira dinastia artistiga, fova chëla di Vinazer. Si testemunianzes de ert sacrala possa unì amiredes tl Museum de Gherděina.


Do y do se à svilupà na lingia de artisc' y de families che se dajova ju cun chěsc lěur, che ne tulova nia mé ite l' ert sacrala, ma se slargiova nce ora ala produzion de figures de genre, de curnijes nduredes y zipledes, de cosses da se tripé y nscì inant.

Saint-Anthony.jpg

Ma la pert plu artistiga restova mpò scialdi mpurtanta, daujin ala produzion seriala, y se urientova al stil di těmpes.

Nscila pudons usservé n sviulup mpurtant tl' ert dl ziplé te Gherdëina cun la fundazion dla prima scola d'ert, tlameda "Cademia" ti primes ani dl otcënt, che da scola privata deventerà cun l tëmp na scola recunesciuda dal guviern de Viena.

Via per l otcënt se ova svilupà n stil particuler te Gherdëina, na forma de stil Nazaren, a chëla che se ispirova truepes scultěures de chëi tëmpes. Permò ti ani danter la doi gran vieres ie uní a sl dè n muvimënt plu modern y stilisá danter i artisc' dla valeda, n pert se tratovel de influenzes dl "Blut und Boden" y dl "Espressionism" tudesch, n pert de influsc neoclassics taliani.

Do na crisa scialdi sterscia de dut l artejanat de Gherdëina ti ultimi dejeneies, n pert per gauja dla produzion urientela y n pert per la mudazions dl gusto y dl stil modern, ie na nueva scola de artisc' scultëures de Gherdëeina tl lëur de se fé valëi, cun lëures iperrealisc' o nce defin particulers, ma belau for ispirei a na re-scuvierta dl corp uman.