Wp/lld/Gherdëina

From Wikimedia Incubator
< Wp‎ | lldWp > lld > Gherdëina
Jump to navigation Jump to search
Articul por Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
Sëlva

Gherdëina ie na valeda tl raion dla Dolomites dla region taliana Trentin-Südtirol. La valeda de Gherdëina cumpëida trëi chemuns:

L paesc de Sëlva ie a 1563 m y à na populazion de ades 3000 abitanc. Da lecurdé ie i sedims dl ciastel de Val sota Stevia dl sec.XII, che fova di Maulrappen, pona di Vilanders y ala fin di Wolkenstein. Mpue plu inite te Val iel la capela de San Salvester cun de bela pitures murales. La dliejia prinzipela ie Santa Maria ad Nives y ie dl 1503, ma la ie unida ngrandida te n stil modern. L ciastel de Gherdëina (Fischburg) ie tl raion dl chemun de Sëlva y ie n palaz tert-renaissance fat su per ncëria dl Grof Engelhard Dietrich von Wolkenstein; l fova sënta de suneria, ma nce ciastel da ciacia cun deplu lec artifiziei per zidlé pësc. Aldidancuei iel privat y ne possa nia unì vijità. L paesc de Sëlva ie caraterisà dal turism sibe d' instà, che dantaldut da d' inviern. Truepa furnadoies mëina alauta de viers de Frea/Dantercëpies y Cianpinëi. Mpurtant ie nce l raion de Plan de Gralba cun la furnadoia de Piz Sella. L purtoi "Saslonch" ("Saslong" ie la denominazion turistica) ie cunesciù dlonchora per la garejeda de Copa dl Mond. L raion de Val fej pert dl Parch Naturel Puez-Odles y ie un di plu biei ambienc dolomitics lonc y lerch.

Santa Cristina

L paesc de Santa Cristina ie a 1430 metri de autëza y à na populazion de ntëur 2000 abitanc. La dlieja vën recurdeda bele dl 1342 y ie una dla plu antiches dla valeda. La à na pert gotica y per l rest iela tl stil nazaren ala Gherdëina. De biei lëures di Vinazer y na Santa Filomena de J.D.Mahlknecht ie la opres artistiches de majera valuta. Scialdi cunesciui ie I raions da mont de Mastlé y de Monte Pana, referimënc dl turism da d' instà y da d' inviern. Vel architetures rurales tradiziuneles se à mantenì dantaldut tl ridl de Plesdinaz.

Nscila ie Urtijëi d'instà dl an 2008. L vën fabricà dassën

Urtijëi ie l majer paesc de Gherdëina, a n' aitëza de 1236 m., cun na populazion che ruva daujin ai 5000 abitanc, sce n tën cont nce dla frazion de Sureghes che toca pra l chemun de Ciastel, ma che ie praticamënter n ridl de Urtijëi. L raion de Col de Flam fova bele abità tl tëmp retich; testemunianzes iel da udëi tl Museum de Gherdëina. Dl medieve ie I resc' dl ciastel de Balest (Stetteneck), che ie mò da udëi sul col da Pincan. L ie l zënter scolastich dla valeda cun l Lizeo Artistich "Cademia", la Scola Profesciunela per l Artejanat Artistich, y l Istitut Tecnich Ecomnomich "Raetia". Tlo iel nce la Direzion dla Scolines Ladines, la Direzion Raionela dla scoles elementeres y mesanes y la Direzion dla Scola de Mujiga de Gherdëina. Da auzé ora ie nce la sënta dla Union Generela di Ladins dla Dolomites tla Cësa di Ladins, ulache l ie nce l Museum de Gherdëina. Nia dalonc ie la redazion prinzipela dla "Usc di Ladins". Sun Plaza de Sant Antone iel nce la sënta de Radio Gherdëina, daujin al local di jëuni "Saut" y ala Mostra d' Ert. Na esposizion permanënta dl artejanat artistich dla grupa "Unika" ie te n local basite ala Cësa dla Cultura "Luis Trenker". Danter I munumënc artistics de Urtijëi iel da lecurdé la Dliejia de Pluania cun lëures mpurtanc de J.D.Mahlknecht y autri... La dlieja de Sant' Antone à lëures de valuta di Vinazer. Te curtina iel la dlieja de Sant' Ana, ulache l fova plu da giut la dlieja prinzipela dl luech. De gran valuta ie la dlieja da Sacun, cun copies di lëures di Vinazer ( I uriginei ie tl Museum de Gherdëina). Danter I munumënc publics iel da auzé ora l monumënt de Ludwig Moroder al ambolt Purger, che ova giaurì la streda de Gherdëina basora y l saudé roman de Batista Moroder dan Villa Venezia.Danter la operes plu nueves iel da nunzië la funtana dla ganes de Filip de Dos sun plaza "Raetia". Nce la vedla locomitf dla ferata de Gherdëina ie da amiré sun la promeneda che fova n iede la trassa dla ferata. Urtijëi ie nce la sënta de n raion saniter y soziel y dla cësa per studënc "Assudëi". Na furnadoia cunliëia l paesc cun l gran raion de Mont de Sëuc; n' autra cun la Mont de Mastlé. Na ferata cun roda denteda mëina sun la mont de Resciesa. L turism ie scialdi svilupà cun strutures modernes y de livel plutosc aut. L zënter per jì a pé de Urtijëi, cun si butëighes y ustaries vën ratà danter I plu biei dl raion dla Dolomites.

Leprò vëgnel mo la frazions ladines dl Chemun de Ciastel: Sureghes, Runcadic y Bula. La rujeneda dl'oma dla majeranza dla valeda (85-90%) ie l ladin (varianta gherdëina).

Da scute su per gherdëina

Anda Adele Moroder de Lenert conta per ladin de si nëinesc bera Vinzenz Moroder da Scurcià y anda Anna Maria Schmalzl (Moidl dl Pech). Dal Archiv Radio Ladin de Gherdëina teut su da Alex Moroder.

Wikidata

d:Q384885