Wb/co/Sprissioni di Corsica
I sprissioni di Corsica
Paesi par paesi, e cità par cità, i sprissioni di Corsica.
Participeti ancu vo à u prugettu e scriviti i sprissioni di i vosci paesi e cità!
A Costa[edit | edit source]
A Croce[edit | edit source]
A Crucichja[edit | edit source]
A Mazzola[edit | edit source]
A Munacia d'Orezza[edit | edit source]
A Porta[edit | edit source]
Afà[edit | edit source]
Aghjone[edit | edit source]
Aiacciu[edit | edit source]
- un hè nè pesciu nè margaghjò
- esse un veru groncu
- dormi ganciu chì patella veghja
- Baccalà per Corsica!
- ti chjamani "morue" ma sè sempri baccalà
- laca corra u pesciu
- pari un popu cuntrariatu
- Cristu l'ha cacciatu a mani da capu
- hè quant'è à dì "o Signori, pareti mi issi vacchi"
- s'attacca à Cristu annantu à a croci
- pighjà à Cristu per a barba
- dì li tutti i grazii di Diu
- spigni candelu, chì a prucissiò hè longa
- si cunsuma com'è un candelu
- dopu mortu, cumunicò
- mittaraghju u crespu à u catucciu
- da tempu ch'una mosca si rorghi un chjodu
- spela pidochju
- hè una picciulata
- polza a pulgia per pighjà li u sangui
- ha bisognu di un ziu preti
- u preti dici "fati com'è dicu, è micca com'è focu"
- a volpi, chi si cunfessava, dissi: "feti prestu o missè, chì sentu belà"
- essa techju com'è un porcu
- ci capisci quant'è i porchi in a musica
- li va com'è a sella à u porcu
- avvigna quant'è i porchi magri
- hè natu incù i sanni
- un senti nè à mi nè à ti, nè à u porcu futtutu
- u boiu chjama l'asinu curnutu
- ha incettatu vacca è vitellu
- comu vanu i to boii o Pà? - Un ùn pò e l'altru la sà.
- metta u carrulu avanti i boii
- a raghjò hè a toia, ma a capra hè a meia
- cunnoscu i mè pecuri à l'andatura
- pari un beccu siranti
- hè com'è a capra à a frasca
- hè un culombu mutu
- avè un ciarbellu di cardalina
- com'è ha fattu a cardalina, pò fà u tuturù
- allevà u corbu da caccià ti l'ochji
- hè fighjolu di a gallina bianca
- hè pienu com'è l'ovu
- cerca u pelu ind'è l'ovu
- pari una mula insummata
- basta à un perda a strada
- corri dui cavalli in un tempu
- tena u cavallu à à stalla
- ghjucà un pezzu di cavallu mortu
- razza nobili è sterpa ghjacarina
- pari un ghjattu scurticatu
- avè a scianza com'è i ghjacari in ghjesa
- chè ti fissi prò com'è a pulenta à i ghjatti
- una ghjatta tupaghja
- culori di cani chì scappa
- cani è cagnoli
- mancu l'aqua di u mari, un u lava
- aqua in bocca è sanguetti à i pedi
- aqua puttana
- adoranu i santi chì lucinu
- un mi voli micca tumbà à Natali
- vera à San Roccu ind'è u stagnalò
- biatu à chì ti veri è santu à chì ti tocca!
- vò amparà l'ave maria à u vescu
- à prigà si va in ghjesa
- ci vò à prigà si la bona
- ha duratu da natali à Santu Stefanu
- mangna patrenostru è caca diavuli
- t'ha u pelu ind'u cori
- essa a mezu à forbici è rasoghju
- fà u tontu par un pagà a gamella
- fà i conti senza l'ostariariu
- U travaghju di Marì Brennu. Ciarri! Ciarri! ... Eppo buleghja.
- l'arti di Michelassu: mangna eè bii è va à spassu
- avè i mani tavunati
- uniti com'è i diti di a mani
- pichju cherchju parchè a botta rispondi
- dà un colpu à a botta è l'altru à u chjerchju
- ghjetta i butteghji è coghji i tappi
- voli a botta piena è a moglia briaca
- u bacinu hè colmu
- t'hà assai pampana è micca uva
- vesta da capu à pedi
- mi s'arrizzani i capelli
- avè a barretta in traversu* essa di capu ind'a nassa
- t'ha u capellu più maiò ca u capu
- essa di capu è di cora
- t'ha a frebba mangnarina
- a mangnatu u dolci, ùn n'ha ca da cacà l'amaru
- mangnà si fruttu, fondu è caviali
- sò chjachjari di dopu cena
- trà paghja è fenu, u corpu hè pienu
- hè meghju à vesta lu ca à mantena lu
- parla com'è un libru apartu
- in brama di fichi si magna turzò
- ha pani è cumani è un sà magnà
- quissu un hè farina da fà ostia
- astutu ind'u brennu è scemu ind'a farina
- avè u pani in tola
- mangna più cumpani ca pani
- largu ind'u brennu è strettu ind'a farina
- hè una vera consula
- un si sà da corra à andà pianu
- va à fà ti trè salti à a marina di Gigi
- un si sà s'ellu colla o s'ellu fala
- saltà da u peru à a fica
- com'è va a barca, va Bacchichja
- un si sa s'ellu passa o s'ellu veni
- si puraria truvà incù dui pedi ind'un scarpu
- ventu in puppa
- metta focu in arba verdi
- balla ind'a zighja calda
- sò quant'è a ghjustizia sarda
- sticchitu com'è a ghjustizia
- un pesu è dui misuri
- và à bia o troghju
- dà un colpu à a zucca
- t'ha una scimia
- una zucca biitoghja
- Chè tù bii tù a Burgogna!
- dinò un bollu eppo hè cottu
- fà la trè libri ancù u saccu
- s'hè fattu un saccu di nori
- metta a so camisgia in collu à l'altri
- s'hè missu ind'i belli panni
- avè i scarpi strinti
- vultà a vesta
- ci hè da fà un ghjileccu à un paisanu
- senti nascia l'arba
- spazzà davanti a so porta
- casa fatta è maestru fora
- focu spintu è catena ghjilata
- ha fattu a casa peghju ch'un fornu
- sò dui pa u paghju
- pari una ghjatta inguantata
- a mera è u cuparchju
- hè un ciavellu, chì ci vò ch'ellu sbotti
- u spechju di a conca gialla
- hè culu bassu com'è a ghjallina
- essa buttaragata
- pighja ti issa facciata
- dicciu à a mè fighja, ch'intendi a mè nora
- un fà micca u venachesu
- ci hè da pighjà si i paesi
- l'astutu di Quenza
- pità più altu ca u culu
- indù ellu casca si lascia u pantalò
- essa porgu
- quandu ha vistu i cughjoni ha dettu hè masciu
- ha cacatu in barracca
- ha cacatu ind'u spazzatu
- merda o barretta rossa
- ha fattu com'è u buvonu: è boga è boga! E ha finitu ind'a merda.
- cortu è mal' taghjatu
- và à fà ti caccià l'ochji
- amà com'è u fumu à l'ochji
- t'ha i pelli di salamu in ochji
- un veri micca più luntanu ca u so nasu
- l'arresta l'ochji par piegna
- avè a peci à l'ochji
- privà si di tuttu par un mancà di nulla
- falsu com'è a lisciva
- pari un batellu prontu à parta
- un essa di sittimana
- pighjà si la di pettu
- faccia à cazzu
- t'ha u latti annantu à i labbri
- s'ùn hè vera hè ben' truvata
Aiti[edit | edit source]
Alandu[edit | edit source]
Alata[edit | edit source]
Albertacce[edit | edit source]
Albitreccia[edit | edit source]
Aleria[edit | edit source]
Algaghjola[edit | edit source]
Altaghjè[edit | edit source]
Altiani[edit | edit source]
Alzi[edit | edit source]
Ambiegna[edit | edit source]
Ampriani[edit | edit source]
Antisanti[edit | edit source]
Appiettu[edit | edit source]
Appiettu, appiettu, carci è pugn'à mezzu à pettu
"O tonti Appietinchi, cripate di fami, magneti linstinchi pà brama di pani, avé, avé, avé Maria..."
Arbiddara[edit | edit source]
Arbori[edit | edit source]
Aregnu[edit | edit source]
Arghjusta-Muricciu[edit | edit source]
Arru[edit | edit source]
Auddè[edit | edit source]
Avapessa[edit | edit source]
Azilonu-Ampaza[edit | edit source]
- Ampaza, a trava
- aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja.
- castrà i falchetti [Couper les cheveux en quatre]
- èti truvatu a fica cuddatoghju [vous avez trouvé le bouc émissaire (Littéralement : le figuier sur lequel on peut facilement grimper)]
- ha sasciatu à Cicciaronu tu es très instruit. (Littéralement : tu as feuilleté Cicéron).
- hè compia a festa d'Ampaza
- hè statu u viaghju di u sali
- pari un gricciulu bocca aparta! [de quelqu'un qui parle trop)]
- pari una sporta sfundata (de quelqu'un qui parle trop)
- quissu sà quantu u granu vali a loghja
- u so acu un hè cascatu in u lamaghjonu il est très doué pour la couture
Azzana[edit | edit source]
Balogna[edit | edit source]
Barbaghju[edit | edit source]
Barrettali[edit | edit source]
Bastelica[edit | edit source]
"Tonti Piracci, pessimi Bastirigacci"
Bastia[edit | edit source]
- O manghji a minestra o salti a finestra
- Quessu beie cume un tofone di rena
- Si hè mossu un ventu à scurnà i boii
- Ghjè un cantatore di cantina
Bastilicaccia[edit | edit source]
Belgudè[edit | edit source]
Belvideri-Campumoru[edit | edit source]
Bigornu[edit | edit source]
Biguglia[edit | edit source]
Bilia[edit | edit source]
Bisinchi[edit | edit source]
Bunifaziu[edit | edit source]
Brandu[edit | edit source]
Bucugnà[edit | edit source]
Detti di tutta a pievi di u Celavu :
Sottu à a foci Bucugnanu; Piazza nubuli Tavera; Corpi longhi Auccianesi; Stramuncchjati Carbuccesi; Macchjaghjoli son' Veracci; Pocchi e mali Tavaccacci; Traditori son' Piracci (Galant'omi); Scarziccabugnu Cuttulesi; Scornaboi Mezanacci (vali ancu pà Sarrula)...
Bustanicu[edit | edit source]
Cagnanu[edit | edit source]
Calacuccia[edit | edit source]
Calcatoghju[edit | edit source]
Calcatoghju, Calcatoghju, pocu à cena è micca aloghju
Calenzana[edit | edit source]
Calvi[edit | edit source]
Cambia[edit | edit source]
Campana[edit | edit source]
Campi[edit | edit source]
Campile[edit | edit source]
Campitellu[edit | edit source]
Campu[edit | edit source]
Canale di Verde[edit | edit source]
Canari[edit | edit source]
[edit | edit source]
Cannelle[edit | edit source]
Carbini[edit | edit source]
- Saccu biotu ùn teni ritu !
- A quandu troppu à quandu micca !
- Porcu tichju ribucca à trova !
Carbuccia[edit | edit source]
Stramunchjati carbucesi (pas dégourdis)
Carchetu-Brusticu[edit | edit source]
Cardu-Turghjà[edit | edit source]
Carghjaca[edit | edit source]
Carghjese[edit | edit source]
Carpinetu[edit | edit source]
Carticasi[edit | edit source]
Casabianca[edit | edit source]
Casaglionu[edit | edit source]
Casalabriva[edit | edit source]
Casalta[edit | edit source]
Casamacciuli[edit | edit source]
Casanova[edit | edit source]
Casevechje[edit | edit source]
Castellu di Rostinu[edit | edit source]
Castifau[edit | edit source]
Castiglione[edit | edit source]
Castineta[edit | edit source]
Castirla[edit | edit source]
Cavru[edit | edit source]
Centuri[edit | edit source]
Cervioni[edit | edit source]
Chisà[edit | edit source]
Chjatra[edit | edit source]
Ciamannaccia[edit | edit source]
Coggia[edit | edit source]
Conca[edit | edit source]
Corscia[edit | edit source]
Corti[edit | edit source]
Coti-Chjavari[edit | edit source]
Cristinacce[edit | edit source]
Cugnocolu-Muntichji[edit | edit source]
Curbara[edit | edit source]
- ancu u ghjallu li face l'ovu : si dice d'une persona chì hà a scianza
Currà[edit | edit source]
Cuttuli e Curtichjatu[edit | edit source]
Scarzzicabugnu son cuttulesi
"Cuttulesi culi appesi, Piracci taglia cappacci"
" Cuttuli, Cuttuli, setti funtani..."
Cuzzà[edit | edit source]
E Ville di Petrabugnu[edit | edit source]
Eccica-Suaredda[edit | edit source]
Erbaghjolu[edit | edit source]
Erone[edit | edit source]
Ersa[edit | edit source]
Évisa[edit | edit source]
Felce[edit | edit source]
Ferringule[edit | edit source]
Ficaghja[edit | edit source]
Figari[edit | edit source]
Foce[edit | edit source]
Fuzzà[edit | edit source]
Frassetu[edit | edit source]
- à bocca di stomacu: m'hè fermu à bocca di stomacu
- à pedi è senza zucca
- à quandu troppu, à quandu micca
- à quidda volta: hè statu fattu à quidda volta !
- acqua in bocca!
- aqua in bocca è ditu in culu!
- veda à Ghjobba: aghju vistu à Ghjobba! [J'ai souffert le martyre.]
- allora? - U frati s'hè coltu a sora!
- amparà à babbu à futta
- amparà à u preti à dì a messa
- amparà l'ave maria à u vescu
- ancu si conta edda!
- ancu si conta edda ghjà!
- ancu si volta edda à tè! (risposta à una ghjastema)
- à caterna: Và à caterna!
- andà com'è u furmagliu annantu à i maccarona: và com'è u furmagliu annantu à i maccarona!
- Angnula si chjamava
- annantu una anca!: andaria annantu una anca!
- arba tabacca è chjoda!
- avè l'asgiu: t'aveti l'asgiu!
- avè trè facci: t'hà trè facci
- avè u vagari: t'aveti u vagari
- avè un cantara biota: t'hà una cantara biota!
- avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!
- baddà in a ziglia calda: l'aghju da fà baddà in a ziglia calda!
- batti è scumbatti
- beddu chi pari una puppùsgiula beau comme un coeur (Littéralement : * beau comme une huppe).
- beddu comu un fiori [beau comme un coeur]
- beddu chì pari un' fiori [beau comme un coeur ]
- bocca chjusa è aqua in bocca
- boccalà par Corsica!
- briacu à tappu
- briacu persu
- briacu zuffu [complètement saoul]
- bruttu puzzinosu [extrêmement sale]
- bughju com'è in culu: hè bughju com'è in culu
- bughju neru
- cantani l'angnuli
- carcu imbardatu
- carcu inzimpinatu chargé comme un âne
- castrà i falchetti [Couper les cheveux en quatre]
- castrà i cucchi couper les cheveux en quatre
- calca com'è un falchettu
- circà a rogna à grattà: cerca a rogna à grattà (quand quelqu'un taquine quelqu'un d'autre)
- capiscia ci com'è i porchi in a musica: ci capisci com'è i porchi in a musica [Il n'y comprend absolument rien]
- ci hè da bia è da mangnà
- ci hè trè ghjatti
- ci voli chi eddu falghi in Zirionu à fà ò di culu
- cioncu com'è una campana sourd comme un pot
- cioncu comu un biccazzu sourd comme un pot
- ciò ch'eddu hà in capu ùn hà in i pedi!
- cordu comu un viulinu complètement bourré
- cripà com'è buttacci
- cuntenti com'è un cuccu content comme un pinson
- cuntenti com'è un pichju content comme un pinson
- dannu e risa !
- dà un copu à u cherchju è l'altru à a botti
- dumani ha da fà ghjornu!
- essa à l'ultima: hè à l'ultima
- essa à taglia cannedda: sò à taglia cannedda!
- essa bè è megliu : erami bè è megliu.
- essa di a camisgia: quissu hè di a camisgia!
- essa quant'è à zappà in acqua : hè quant'è à zappà in acqua !
- essa quant'è i cunigliuli: sò quant'è i cunigliuli!
- essa quant'è i sturneddi: Sò quant'è i sturneddi!
- duru com'è petra
- duru chì pari petra
- fà à calci è à pugni
- fà u musu
- faci un caldu chì si mori !
- faci un fretu chì si secca !
- faci l'arrega è porta
- falà à ciarbeddu in bocca: semu falati à ciarbeddu in bocca! descendre à tombeau ouvert
- falsu com'è a cicuta extrêmement faux
- falsu com'è u ramu
- fatigatu persu extrêmement fatigué
- finu chì pari ostia extrêmement fin (littéralement : fin comme une hostie).
- goffu com'è u piccatu laid comme un pou.
- hè di capu è di coda il est très dégourdi
- essa ci da perda a parola: ci hè da perda a parola!
- essa quant'è à attaccà si à a croci: hè quant'è à attaccà si à a croci!
- i calori di San Larenzu
- i to antenni!
- hè longa a cumpagnia di...
- in casa di Cristu dans les décors. (Littéralement : dans la maison du Seigneur).
- in quartu, in quinta è in culu (se dit de parents éloignés avec qui on n'est pas bien)
- in quattru è trè setti En deux temps trois mouvements
- in sù li forchi
- incun eddu, ùn si sà da corra à andà pianu
- issi pochi ghjorna
- l'affari sò in francesu
- l'hà tagliatu u capu c'est son portrait craché
- l'hè cuddata è l'hè falata
- l'emu persu senza ghjucà lu à carti
- largu in brenna e schersu in farina
- li mangna a suppa in capu!
- li trema u barbazzali!
- longu com'è a fami
- longu com'è un palu di fasgiolu
- malu com'è u piccatu
- mangnà à dui canteghji: mangna à dui canteghji!
- mangna quant'è setti
- mangna paternostru e caca diauli
- mansu tontu complètement apprivoisé.
- metta à baccu
- morini i sarpi
- mortu un ghjacaru in a vigna !
- neru com'è u carbonu
- neru com'è u culu di a paghjola
- novu framanti flambant neuf
- parè un tappu: essa chjucu chjucu: Pari un tappu !
- parè foli Asempiu: Parini foli ! c'est à peine croyable !
- pari un diauli scatinatu!
- pari un tappu: hè chjucu chjucu
- passà par machja scannata: semu passati par machja scannata!
- passà pa a cruna di l'acu: sé passatu pa a cruna di l'acu!
- pidda, stidda è tira in a zidda!
- pidda, tadda è metti in tuadda!
- piglià si la in Zinefrica : Piglia ti la in Zinèfrica !
- piova à bidò : Piuvia à bidò.
- piova à bidunati : Piuvia à bidunati.
- prigà si la bona: ci vò à prigà si la bona!
- prummetta à bocca basgiata: m'hà prummissu à bocca basgiata
- purtà in bocca
- purtà pa u nasu mener par le bout du nez i porta pa u nasu
- ridini ancu i sporti
- ùn essa nè di u diauli nè di a croci: ùn hè nè di u diauli nè di a croci!
- un possu micca piglià à Cristu pa a barba [lorsqu'on demande de faire quelque chose d'impossible]
- un sa fà un ò di canna il est ignorant
- tocca, tocca, in bracciu à minnana (chacun son tour)
- riceva com'è un ghjacaru
- roda l'aglia
- rompa i stacchi
- rossu chi pari un bagu tout rouge
- rossu imbagatu tout rouge
- sali è sapienza
- scemu compiu complètement fou
- scemu in tuttu complètement fou
- seccu incastulatu complètement desséché
- sempri festa in Ampaza ! ce n'est pas tous les jours fête.
- senta si u culu merdosu
- s'è tù li metti un graneddu d'oliu in culu, faci un litru d'oliu
- s'é tù campi n'ha da veda d'altri
- sinceru com'è l'acqua di u maccaronu
- stà à senta quant'è i topa à veghja: i stocu à senta quant'è i topa à veghja!
- sticchitu com'è a ghjustizia
- tortu com'è un anca di ghjacaru
- u viaghju di u sali: hè statu u viaghju di u sali
- ùn ci capisci un ghjenuvesi
- ùn essa micca di sittimana: ùn sò micca di sittimana
- ùn fighjulà in faccia à nimu!
- ùn firmà nè cottu nè crudu: ùn hè firmatu nè cottu nè crudu!
- ùn hè mancu una fràula in bocca à l'orsu (ce n'est vraiment pas beaucoup)
- ùn sa indù cacà l'ovu (d'un instable, qui ne sait pas où se fixer)
- stà solu com'è l'arimitu rester seul comme un ermite
- stancu mortu complètement épuisé
- tamant'è u mondu immense
- tamant'è una mastarucula
- techju com'è un porcu
- tontu com'è un sameri
- tontu com'è un viteddu
- tontu da lià
- tontu di baddi
- tontu in tuttu complètement fou
- tontu persu totalement fou
- Torna à Vignali chi hè u beddu paesi !
- tranquillu com'è Battisti
- trosciu battulu
- u so culu taglia l'aghi
- un annu hè cuccu, un annu hè falcu
- ùn avè dui franchi par fà cantà un cecu: ùn hà dui franchi par fà cantà un cecu!
- un li manca cà a parola elle est très perfectionnée
- un n'ha nè pà u capu nè pà a coda on ne sait pas par quel bout le prendre.
- un ni sorti mancu in calzunettu
- ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala
- un saltu, un frisciu
- un vedi mancu u corbu in u latti ! tu ne le vois pas alors qu'il est sous tes yeux !
- va à circà u ruspu in a tana
- vani com'è u cuparchjulu à a meda
- vechju zerricu extrêmement vieux
- vogli di corpu des désirs irréalisables sò vogli di corpu!
Fughjuchja[edit | edit source]
Furciolu[edit | edit source]
Furiani[edit | edit source]
Galeria[edit | edit source]
Gavignanu[edit | edit source]
Ghisoni[edit | edit source]
Ghisunaccia[edit | edit source]
Ghjucatoghju[edit | edit source]
Ghjuncaghju[edit | edit source]
Ghjunchetu[edit | edit source]
Granaccia[edit | edit source]
Grossa[edit | edit source]
Grussetu-A Prugna[edit | edit source]
Guagnu[edit | edit source]
Vargualè[edit | edit source]
I Cateri[edit | edit source]
L'Isula Rossa[edit | edit source]
L'Isulacciu di Fiumorbu[edit | edit source]
Lama[edit | edit source]
Lanu[edit | edit source]
Laretu di Taddà[edit | edit source]
- scherzu in u brinnu e largu in a farina
- hè finitu u tempu chì Marta filava. Avali sò vechja e mi scappa a bava
- hè mortu Rigalinu
- magru com'è un chjodu
- metta u focu in arba verdi
- grossu com'è una butti
- duru com'è petra
- grassu com'è un porcu
- cuntenti com'è un cuccu
- novu framanti
- bruttu com'è u piccatu
- forti com'è un scoddu
- briacu zuffu
- briacu persu
- riccu merzu
Lavatoghju[edit | edit source]
Lecci[edit | edit source]
Lentu[edit | edit source]
Letia[edit | edit source]
Linguizzetta[edit | edit source]
Livesi[edit | edit source]
Livia[edit | edit source]
Lopigna[edit | edit source]
Loretu di Casinca[edit | edit source]
Lozzi[edit | edit source]
Lucciana[edit | edit source]
Lumiu[edit | edit source]
Luri[edit | edit source]
Macà-Croci[edit | edit source]
Mansu[edit | edit source]
Marignana[edit | edit source]
Matra[edit | edit source]
Mela[edit | edit source]
Meria[edit | edit source]
Merusaglia[edit | edit source]
- à scimesca
- rondu com'è una mela
- comu và? - Com'è a capra annantu à a panca!
- dì quant'è un campu di lupini
- girandulà quant'è i pinseri
- grassu com'è un pichjettu
- pisà quant'è u piombu
- stà à sente quant'è i topi à veghja Esempiu : i stò à sente quant'è i topi à veghja!
Moita[edit | edit source]
Moltifau[edit | edit source]
Montegrossu[edit | edit source]
Munacia d'Auddè[edit | edit source]
Muratu[edit | edit source]
Mursiglia[edit | edit source]
Muru[edit | edit source]
Murzu[edit | edit source]
Nessa[edit | edit source]
Nocariu[edit | edit source]
Noceta[edit | edit source]
Nonza[edit | edit source]
Novale[edit | edit source]
Novella[edit | edit source]
Ocana[edit | edit source]
Ochjatana[edit | edit source]
Ogliastru[edit | edit source]
Olcani[edit | edit source]
Oletta[edit | edit source]
Olmeta di Capicorsu[edit | edit source]
Olmeta di Tuda[edit | edit source]
Olmi-Cappella[edit | edit source]
Olmu[edit | edit source]
Omessa[edit | edit source]
Ortale[edit | edit source]
Ortiporiu[edit | edit source]
Ortu[edit | edit source]
Osani[edit | edit source]
Ota[edit | edit source]
Palasca[edit | edit source]
Palleca[edit | edit source]
Pancheraccia[edit | edit source]
Parata[edit | edit source]
Partinellu[edit | edit source]
Pastricciola[edit | edit source]
Patrimoniu[edit | edit source]
Pedicorti di Gaggiu[edit | edit source]
Pedicroce[edit | edit source]
Pedigrisgiu[edit | edit source]
Pedipartinu[edit | edit source]
Penta di Casinca[edit | edit source]
Penta-Acquatella[edit | edit source]
Perelli[edit | edit source]
Peri (i)[edit | edit source]
Traditori sò Piracci (certi dicini : galant'omi sò Piracci")
Cf. Bastelica / Bucugnà / Cuttuli
Peru-Casevechje[edit | edit source]
Petra di Verde[edit | edit source]
Petricaghju[edit | edit source]
Piana[edit | edit source]
Pianellu[edit | edit source]
Pianottuli-Caldareddu[edit | edit source]
Pianu[edit | edit source]
Piazzali[edit | edit source]
Piazzole[edit | edit source]
Pie-d'Orezza[edit | edit source]
Pietracorbara[edit | edit source]
Pietralba[edit | edit source]
Pietraserena[edit | edit source]
Pietrosu[edit | edit source]
Pieve[edit | edit source]
Pigna[edit | edit source]
Pila-Canali[edit | edit source]
- Biatu à chì ti vedi e santu à chì ti tocca.
- Mancu l'aqua di u mari u ti lava.
- U sameri chi chjama pitonu u cavaddu!
- una pacienzia di frati
Pinu[edit | edit source]
Piobetta[edit | edit source]
Pioggiola[edit | edit source]
Pitretu-Bicchisgià[edit | edit source]
Pitrusedda[edit | edit source]
Poghjolu[edit | edit source]
Poghju d'Oletta[edit | edit source]
Poghju di Nazza[edit | edit source]
Poghju di Venacu[edit | edit source]
Poghju-Marinacciu[edit | edit source]
Poghju-Mezzana[edit | edit source]
Polverosu[edit | edit source]
Popolasca[edit | edit source]
Porri[edit | edit source]
Porti-Vechju[edit | edit source]
- Chì va pianu va sanu è chì va sanu va luntanu !
Pratu di Ghjuvellina[edit | edit source]
Prunelli di Casacconi[edit | edit source]
Prunelli di Fiumorbu[edit | edit source]
Prunu[edit | edit source]
Prupià[edit | edit source]
- Pruprianu, Pruprianu, steti sani, steti luntanu!
Quasquara[edit | edit source]
Quenza[edit | edit source]
Quercitellu[edit | edit source]
Rapaggiu[edit | edit source]
Rapale[edit | edit source]
Rennu[edit | edit source]
Rezza[edit | edit source]
Riventosa[edit | edit source]
Roglianu[edit | edit source]
Rosazia[edit | edit source]
Rospigliani[edit | edit source]
Rusiu[edit | edit source]
Rutali[edit | edit source]
Salice[edit | edit source]
Salicetu[edit | edit source]
Sampolu[edit | edit source]
San Damianu[edit | edit source]
San Fiurenzu[edit | edit source]
San Gavinu d'Ampugnani[edit | edit source]
San Gavinu di Carbini[edit | edit source]
San Gavinu di Fiumorbu[edit | edit source]
San Gavinu di Tenda[edit | edit source]
San Ghjuvanni di Moriani[edit | edit source]
San Giulianu[edit | edit source]
San Lorenzu[edit | edit source]
- hè contu à fà un cunventu à morianinchi
- hè cume Magumettu un'ha nè casa nè tettu
- sò di Castineta mi ritirgu
- sò di Castineta miru e tiru
- pidochju rifattu
- hè u boie chi tratta u cavallu di curnutu
- hè sgalabatu cume u veneri
- u tenenu cume a coppa u veneri santu
- so più parenti chè amighi
- fa a veghja di san Gallu
- fassi vene i fantiglioli
- fughje cume u diavule à a croce
- hé bugiardu cume scopa
- hé falsu cume a lisciva
- O manghja issa minestra O salta issa finestra
- tantu à tene chè à scurtica
- a matina leone a sera cuglione
- agliu hè andatu e cipolla hè vultatu
- hé andatu beccu hè turnatu capra
- va à piglia l'acqua cu u spurtellu
- stocafissu e baccalà apri a bocca e fà fala
San Martinu di Lota[edit | edit source]
San Nicolau[edit | edit source]
Sant' Andrea di Boziu[edit | edit source]
Sant' Andrea di Cotone[edit | edit source]
Sant' Antoninu[edit | edit source]
Sant'Andrea d'Urcinu[edit | edit source]
Santa Lucia di Mercuriu[edit | edit source]
Santa Lucia di Moriani[edit | edit source]
Santa Lucia di Tallà[edit | edit source]
Santa Maria di Lota[edit | edit source]
Santa Maria-Figaniedda[edit | edit source]
Santa Maria-Poghju[edit | edit source]
Santa Maria-Sichè[edit | edit source]
- ci capisci com'è Cristu in i sarrènduli Il n'y comprend absolument rien.
Santa Reparata di Balagna[edit | edit source]
Santa Reparata di Moriani[edit | edit source]
Santu Petru di Tenda[edit | edit source]
Santu Petru di Venacu[edit | edit source]
Sari d'Urcinu[edit | edit source]
Sari-Sulinzara[edit | edit source]
Sarra di Farru[edit | edit source]
Sarra di Scupamè[edit | edit source]
Sarrula e Carcupinu[edit | edit source]
Cf Bucugnà (Mezana)
Sarrula-Carcupinu : Poccu pani e micca vinu !
Sartè[edit | edit source]
Scata[edit | edit source]
Scolca[edit | edit source]
Sermanu[edit | edit source]
Serra di Fiumorbu[edit | edit source]
Serriera[edit | edit source]
Silvarecciu[edit | edit source]
Siscu[edit | edit source]
Soccia[edit | edit source]
Solaru[edit | edit source]
Sorbu-Occagnanu[edit | edit source]
Soriu[edit | edit source]
Sotta[edit | edit source]
Soveria[edit | edit source]
Speloncatu[edit | edit source]
Stazzona[edit | edit source]
Suddacarò[edit | edit source]
Surbuddà[edit | edit source]
Tagliu-Isolacciu[edit | edit source]
Talasani[edit | edit source]
Tallone[edit | edit source]
Tarranu[edit | edit source]
Tassu[edit | edit source]
Tavacu[edit | edit source]
Pocchi e mali tavacacci
Tavera[edit | edit source]
Piazza nubuli Tavera
Tocchisi[edit | edit source]
Todda[edit | edit source]
Tominu[edit | edit source]
Tralonca[edit | edit source]
U Borgu[edit | edit source]
U Castellà di Casinca[edit | edit source]
U Castellà di Mercuriu[edit | edit source]
U Favalellu[edit | edit source]
U Felicetu[edit | edit source]
U Lugu di Nazza[edit | edit source]
U Monte[edit | edit source]
U Mucale[edit | edit source]
U Munticellu[edit | edit source]
U Muracciole[edit | edit source]
U Musuleu[edit | edit source]
Ucciani[edit | edit source]
Corpi longhi Auccianesi
Ulmetu[edit | edit source]
Ulmiccia[edit | edit source]
Urbalaconu[edit | edit source]
Urtaca[edit | edit source]
- capisce per e nacre cum'è i pesci!
- avè una nappa à spenghje i candeli in chjesa
- dì quant'è un campu di lupini
- cuntà ne à coda di lovia
- lascià una creanza à l'aschese
Valle d'Alesani[edit | edit source]
Valle d'Orezza[edit | edit source]
Valle di Campoloru[edit | edit source]
Valle di Rostinu[edit | edit source]
Vallecalle[edit | edit source]
Valli di Mezzana[edit | edit source]
Scornaboi mezanacci*
- incl. Sarrula e Carcopinu
Vallica[edit | edit source]
Velone-Ornetu[edit | edit source]
Venacu[edit | edit source]
- t'hà e zucche chi li nascenu in culu
Ventiseri[edit | edit source]
- Firmassi com'un bucali
- Framettasi in l' affari di l'altri
- Magnassi a vitella in corpu à a vacca
- Fà una vita peghju chè un caraccò
- ùn hè nè carni nè pesciu
Venzolasca[edit | edit source]
Verdese[edit | edit source]
Veru[edit | edit source]
Machjaghjoli sò verracci
Vescovatu[edit | edit source]
Vezzani[edit | edit source]
Vicu[edit | edit source]
- ci corre u batarchju: un ci hè nimu
- da sestu in pianu: de but en blanc
- hè in apa : il est fébrile
- rondu com'è un ballinu
- un colpu à u chjerchju e quill'altru à a botte
- ziricà u vispaghju chercher les problèmes
Vighjaneddu[edit | edit source]
Vignale[edit | edit source]
Villanova[edit | edit source]
Ville di Parasu[edit | edit source]
Vivariu[edit | edit source]
A Vulpaiola[edit | edit source]
Vutera-I Bagni di Vutera[edit | edit source]
Zalana[edit | edit source]
Zevacu[edit | edit source]
- ghjandi di listessa leccia
- l'ovu ùn servi micca ca in Pasqua, ma servi tutti i ghjorna
- veda à Croci Asempiu: Aghju vistu à Croci !
- vultà i spaddi Asempiu: M'hà vultatu i spaddi
Zicavu[edit | edit source]
Zigliara[edit | edit source]
Zilia[edit | edit source]
Zirubia[edit | edit source]
Zonza[edit | edit source]
Zozza[edit | edit source]
Zuani[edit | edit source]
I participanti à u prugettu[edit | edit source]
Sarratu Fora